Încă trei state din Uniunea Europeană, incluzând-ul pe cel mai populat, Germania, s-au alăturat listei ţărilor cu rate ale fertilităţii “ultra-scăzute”, evidenţiind amploarea provocărilor demografice ale regiunii, scrie Financial Times.

Datele statistice oficiale arată că rata natalităţii din Germania a scăzut sub 1,35 copii per femeie în 2023, sub pragul “ultra-scăzut” de 1,4 al ONU, caracterizând un scenariu în care ratele natalităţii devin greu de inversat.

Estonia şi Austria au scăzut şi ele sub pragul de 1,4, alăturându-se celor nouă ţări UE, printre care Spania, Grecia şi Italia, care în 2022 aveau rate ale fertilităţii sub 1,4 copii per femeie.

Scăderea ratelor natalităţii reflectă parţial faptul că oamenii amână momentul în care devin părinţi până în anii 30, implicând o “probabilitate mai mare ca aceştia să nu aibă la fel de mulţi copii pe cât ar dori din cauza ceasului biologic”, arată Willem Adema, economist la OCDE.

În lipsa imigraţiei, ratele scăzute ale fertilităţii înseamnă o populaţie de vârstă activă în scădere, sporind presiunile pe finanţele publice şi limitând creşterea economică.

De altfel, la nivelul întregii Europe, ratele natalităţii sunt în scădere, chiar şi în ţări ca Finlanda, Suedia şi Franţa, unde politicile prietenoase cu familia şi egalitatea mai mare de gen ajutaseră iniţial la creşterea numărului de bebeluşi.

Experţii cred că perturbările economice şi politice explică parţial tendinţa. Atitudinile sociale în schimbare ar putea juca de asemenea un rol.