Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, spune că instituţia pe care o coordonează întenţionează să atragă o finanţare de 117 mil. euro pentru construcţia unei unităţi cu o capacitate maximă de 300 de paturi.

“Plănuim să atragem o finanţare de 117 mil. euro, din care 80 mil. euro pentru construcţie şi restul pentru dotare. Vor fi două corpuri de clădire, de patru etaje, cu 200 de paturi şi cu posibilitatea de extindere la 300 de paturi”, a spus Gheorghe Carp la ZF Health&Pharma Summit'22.

Alte declaraţii

Fiecare aparat achiziţionat are caracteristici diferite, producători diferiţi şi necesită o instruire a personalului de mentenanţă pe care un spital nu şi-o poate permite. În condiţiile hipertehnologizării spitalelor am ajuns în situaţia în care, din bugetele spitalelor, dacă este foarte tehnologizat, plăteşti până la 2-3 mil. euro pe an pentru mentenanţă completă.

Când încheiem un contract de furnizare, estenţial este serviciul de menetenenţă în ore. Piesele vin fără procedură de achiziţie dacă este un serviciu full. Consider că ar trebui încheiate contracte de full service pentru toate aparatele importante dintr-un spital, pentru că un inginer oricât de bun ar fi nu se va pricepe niciodată la RMN, angiografe sau la alte aparaturi care sunt într-un spital.

Dotări – dacă MS sau alte autorităţi locale ar face un inventar ar descoperi că  în unele spitale există aparate medicale performante care stau în cutii pentru că, în general, spitalele doresc să aibă aparatură, dar trebuie să existe o concordanţă între personalul care trebuie să fie pregătit să lucreze cu aparatura noua şi nivelul tehnologic al aparatului.

Noi am început de la bază, am achiziţionat pe rând aparatură în paralel cu pregătirea personalului.

Multe spitale vor să achiziţioneze aparatură care de multe ori nu-şi are rostul. Ca să ai o secţie ai nevoie de şase doctori care să asigure linii de gardă. Noi mergem pe telemedicină – cele patru oraşe din judeţul Bihor sunt legate la un aparat radiologic, ecograf şi electrocardiograf. În general spitalele mia mici trebuie să se limiteze la ce pot să facă.

Primul lucru care trebuie făcut atunci când renovezi un spital este să înlocuieşti tot sistemul electric. Au existat şi există în derulare programe de eficientizare energetică, care vizează înlocuitea tuturor componentelor din sistemul unui spital. Ca să poţi să ai proiecte de viitor- în practică am avut proiecte care trebuiau să se succeadă. Soluţia spitalelor în România este să fie dărâmate, nu să încerci să le modernizezi pentru că nu se poate face acest lucru- structurile funcţionale nu corespund deloc cerinţelor sec 21.

Finanţare prin PNRR - Este un proiect de construţie pentru o secţie de boli infecţioase şi pneumologie conceput în aşa fel încât îşi poate dubla capacitatea în 24 de ore. Este modular, din punct de vedere eficienţă energetică se înscrie cerinţelor actuale şi din 7 paturi la ATI, în patru ore devin 64 de paturi, pentru că toată infrastructura este gândită la nivelul ATI.

Pandemia a scuturat multă lume. În cazul nostru s-a văzut importanţa descentralizării. Am putut să luăm măsuri în ore, să aducem echipamente de protecţie din Asia prin finanţare de la bugetul spitalului, pentru că în perioada 2017-2019 cine a lucrat corect ar fi trebuit să aibă excedent.

Am avut nevoie de pneumologi pe care i-am adus din tot judeţul. Consorţiile de spitale pot reprezenta o soluţie pentru viitor.

La Oradea este cel mai mare spital din ţară de 1.946 de paturi, după contopirea spitalului municipal cu cel judeţean. Urmând exemple din Olanda şi Scoţia, am replicat un laborator robotizat central.

Pe fonduri europene construim o unitate de ambulator modernă pe care să o putem cupla cu spitalul.

Sunt multe proiecte care pot fi accesate prin Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, MS, autorităţile locale.