Sindicalişti ai grefierilor au transmis o scrisoare deschisă tuturor factorilor de decizie, referitor la abrogarea legii pensiilor de serviciu, arătând că măsura afectează siguranţa activităţii din sistemul de justiţie prin atingerea adusă garanţiilor sociale.

Scrisoarea deschisă este semnată de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, Sindicatul Dreptatea Vrancea, Sindicatul SinJust Bihor, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Justiţie ”Grefierul” Alba, Sindicatul Dreptatea Bacău, afiliate la Federaţia Publisind, în colaborare cu Asociaţia Grefierilor din România.

În cadrul documentului se arată că speranţa de viaţă a grefierilor este de 58 de ani, din cauza bolilor profesionale apărute în timpul exercitării profesiei, iar puţinii grefieri care ajung să beneficieze de pensia de serviciu (la împlinirea vârstei de 60 de ani) cheltuiesc cea mai mare parte a banilor pe tratamente medicale pentru tratarea acestor afecţiuni.

În acest context, grefierii spun că se încearcă renunţarea la pensiile de serviciu pentru ca factorii de decizie să câştige simpatia electorală a unei mase de oameni dezinformaţi sau greşit informaţi.

Redăm scrisoarea deschisă transmisă de grefieri:

„Doamnelor şi domnilor parlamentari, guvernanţi, factori de decizie asupra legilor ce influenţează viaţa noastră, a cetăţenilor acestei ţări,

Scrisoare deschisă relativ la iminenta abrogare a dispoziţiilor legale care reglementează pensia de serviciu pentru grefieri

Categoria noastră profesională – personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete (grefierii), în continuare, aflăm din presă şi nu de la domniile voastre, în cadrul unor consultări reale şi efective, aşa cum ne-am fi aşteptat, mai ales după întâlnirile din decembrie 2019 cu Ministrul Justiţiei, că intenţionaţi să votaţi ”eliminarea” pensiilor de serviciu în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare ce va avea loc zilele acestea.

Aflăm cu stupoare şi indignare că doriţi să ne luaţi pensiile de serviciu, aşa numitele “pensii speciale” pentru a câştiga simpatia electorală a unei mase de oameni dezinformaţi sau greşit informaţi, spunându-le că ajutaţi bugetul statutului, când, în fapt, eliminarea acestui drept poate avea consecinţe negative tocmai în rândul celor care nu ştiu despre ce este vorba.

I. Deşi am încercat să vă explicăm de ce ne-au fost acordate şi se impune menţinerea acestor pensii, atât în cadrul dezbaterilor din comisii, pe calea înscrisurilor oficiale în cadrul corespondenţei purtate, cât şi prin intermediul mijloacelor de informare mediatică, încercăm, încă o dată, să vă explicăm aici în câteva rânduri, în speranţa că nu doriţi să luaţi decizii pripite doar pentru a vă asigura electoratul la alegerile ce vor avea loc în acest an, fie ele anticipate sau la termen:

- pensia de serviciu a grefierilor este o pensie ocupaţională, astfel cum este ea definită în spaţiul european şi a fost acordată în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană în urma transpunerii Directivei UE 86/378/CEE, ceea ce s-a concretizat în art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul categoriei noastre profesionale;

- profesia de grefier este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice, grefierilor fiindu-le interzis să desfăşoare alte activităţi generatoare de venit, iar salariul reprezintă singura sursă de venit, spre deosebire de alte categorii profesionale;

- justiţia nu se poate înfăptui fără grefieri – şedinţa de judecată nu se poate desfăşura fără participarea grefierului, soluţia instanţei de judecată nu se poate pronunţa în lipsa grefierului, hotărârea judecătorească este nulă fără semnătura grefierului, grefierul este un avertizor de legalitate a procedurii de citare, prin grija şi mijlocirea grefierilor sunt îndeplinite majoritatea actelor de procedură, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată sau de executare a hotărârii judecătoreşti;

- activitatea grefierilor se desfăşoară în condiţii de muncă grele, vătămătoare şi periculoase şi este supusă unei uzuri fizice şi suprasolicitări neuropsihice cu consecinţă directă asupra vieţii şi sănătăţii;

- activitatea sistemului judiciar este una atipică, munca nu poate fi normată tocmai din cauza specificului activităţii de urmărire penală şi de judecată – infractorii nu dorm şi nu aşteaptă ora 7 pentru a săvârşi o infracţiune – ştim când încep, însă nu şi când se termină ancheta penală şi şedinţa de judecată;

- programul instanţelor şi al parchetelor este, de regulă, între orele 8-16, însă este de notorietate că activitatea se desfăşoară în medie câte 12-14 ore pe zi şi chiar în zilele legale de repaus săptămânal;

- grefierii care participă la şedinţe de judecată sau anchete penale nu au sărbători legale şi nici religioase, indiferent de religie, chiar şi în actele normative emise de domniile voastre prevedeţi expres că dispoziţiile prin care se acordă zile libere nu se aplică instanţelor de judecată şi parchetelor care au programate audieri sau şedinţe de judecată;

- pe perioada efectuării serviciului de permanenţă grefierii sunt consemnaţi la domiciliu, neavând dreptul de a părăsi localitatea sau de a-şi petrece timpul ”liber”.

II. Atragem atenţia asupra faptului că expunerea de motive a proiectului de lege supus dezbaterii nu respectă normele de tehnică legislativă impuse de prevederile art. 31 Legii nr. 24/2000, astfel cum a sesizat şi Consiliul Legislativ prin avizul negativ pe care l-a acordat proiectului de lege, ridicând probleme de legalitate şi neconstituţionalitate.

Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ o propunere legislativă similară, apreciind că o astfel de reglementare ar constitui un regres al reglementării în domeniul pensiilor de serviciu, care, alături de consecinţele negative de ordin material pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra acestei categorii de personal, trebuie avută în vedere şi necesitatea asigurării unei predictibilităţi a cadrului normativ.

Consiliul a motivat că dreptul la pensia de serviciu a personalului auxiliar a fost reglementat prin Legea nr. 567 în anul 2004, ulterior reglementările au fost eliminate prin Legea nr. 119 din anul 2010, pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate devenind pensie în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar prin Legea nr. 263/2010 s-a prevăzut abrogarea articolelor referitoare la dreptul la pensia de serviciu, pentru ca, ulterior, în anul 2015, pensiile de serviciu să fie reintroduse prin dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 130/2015.

În acest context normativ, este evident că o nouă eliminare a pensiei de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilităţii cadrului normativ.

O atare modificare legislativă este de natură să afecteze siguranţa activităţii desfăşurate în sistemul de justiţie prin atingerea adusă garanţiilor sociale recunoscute personalului din justiţie, fără de care activitatea “autorităţii judecătoreşti” nu poate fi organizată şi desfăşurată.

III. Înainte de a vă exprima votul, care sperăm să fie unul raţional şi nu electoral, ar fi bine să cunoaşteţi şi partea mai puţin plăcută a profesiei noastre:

- speranţa de viaţă a grefierilor este de 58 de ani, foarte redusă în comparaţie cu alte categorii profesionale, iar asta din cauza bolilor profesionale apărute în timpul exercitării profesiei (afecţiuni ale sistemului locomotor şi ale coloanei vertebrale, tulburări de vedere din cauza lucrului exclusiv la calculator, afecţiuni ale pielii generate de bacterii şi mucegaiuri, afecţiuni ale sistemului respirator – astm dezvoltat din cauza prafului de pe dosare, cancer de diverse tipuri, etc.);

- puţinii dintre noi care ajung să beneficieze de pensia de serviciu (la împlinirea vârstei de 60 de ani) cheltuiesc cea mai mare parte din pensie pe tratamente medicale pentru tratarea acestor afecţiuni, deoarece sistemul medical la care am contribuit în anii de muncă şi fără să apelăm la el se dovedeşte incapabil acum să ne trateze gratuit;

- rata divorţului este foarte ridicată în sistemul judiciar tocmai din cauza specificului activităţii de judecată şi a timpului excesiv petrecut în instanţe şi parchete, departe de familie, pentru a contribui la înfăptuirea actului de justiţie; în plus, femeile din această profesie se confruntă cu probleme de infertilitate şi avort spontan.

IV. Dacă vă pasă cu adevărat de bugetul ţării şi doriţi să-l salvaţi prin tăierea pensiilor noastre, ei, bine, aflaţi că nu noi îl împovărăm, întrucât suntem 1800 de pensionari, cu o pensie medie de 4359 lei, din care mai puţin de jumătate sunt suportaţi de bugetul de stat, restul sunt calculaţi pe baza principiului contributivităţii.

Să înţelegem că aceşti 1800 de pensionari căpuşează atât de mult bugetul statului prin pensiile de serviciu de care beneficiază şi e absolut necesar să le tăiaţi, în raport de cele câteva sute de mii pe care le păstraţi?

Unde mai este atunci echitatea şi justiţia socială!?

În plus, impactul financiar asupra bugetului statului este unul nesemnificativ, întrucât potrivit datelor oficiale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, în anul 2019, beneficiari ai pensiei de serviciu din rândul categoriei noastre profesionale sunt 1800 de persoane, în scădere cu 14 persoane faţă de anul 2018 (1814 beneficiari), astfel că putem spune că suntem ”eliminaţi” pe cale naturală... aşa că nu trebuie să vă obosiţi să abrogaţi prevederile legale care conferă dreptul la pensie.

Sistemul judiciar din România este generator de venituri din plata taxelor judiciare de timbru, care dacă nu ar fi direcţionate către bugetele administraţiilor publice locale şi ar fi redate sistemului judiciar, ar reprezenta o sursă considerabilă de venit pentru o autofinanţare corespunzătoare.

V. Dorim să vă mai informăm că personalul din sistemul de justiţie se întinereşte pe zi ce trece, recrutarea grefierilor având loc preponderent prin intermediul Şcolii Naţionale de Grefieri, pe baza unui concurs naţional, unde concurenţa este foarte mare şi o condiţie de participare este să fii licenţiat în drept. Astfel, apreciem că sistemul judiciar din România se reformează inclusiv prin recrutarea de grefieri tineri şi bine pregătiţi care să contribuie la înfăptuirea unui act de justiţie la cel mai înalt grad de profesionalism.

Ori, cei care decid să urmeze cariera de grefier o fac şi pentru predictibilitatea unui viitor ce includea pensiile de serviciu, care acum se pare că sunt puse sub semnul întrebării. Astfel, abrogarea pensiei de serviciu va conduce la deprofesionalizarea categoriei şi va determina absolvenţii facultăţilor de Drept să urmeze alte cariere juridice.

VI. Ne dorim să votaţi cu raţiunea şi nu electoral, deşi ştim că mandatele domniilor voastre depind de votul electoratului care este însetat de sânge, instigat la ură împotriva sistemului bugetar şi care crede că prin eliminarea pensiilor de serviciu vor creşte peste noapte condiţiile de trai în România şi nu vă dorim să ajungeţi în prezent în instanţele şi parchetele din ţară şi să vă loviţi de problemele reale ale sistemului judiciar, care sunt încă nerezolvate, printre care enumerăm: subfinanţarea cronică, deficitul acut de resursă umană, volumul de activitate în continuă creştere, necesitatea dotării corespunzătoare cu aparatură tehnică modernă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru respectarea unor cerinţe minime de sănătate şi securitate în muncă, ş.a.m.d.

Totodată, am fi fost încântaţi să vedem interesul dvs. pentru rezolvarea inechităţilor salariale din sistem şi adoptarea unor măsuri legislative în vederea înlăturării plafonării instituite de actuala lege a salarizării ori pentru uniformizarea salariilor sau pentru plata orelor suplimentare.

VII. Deşi ne-am fi dorit să rezolvăm problemele categoriei noastre profesionale în cadrul procesului de dialog social prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun, se pare că singura variantă pe care ne-o lăsaţi la dispoziţie este întreruperea activităţii în instanţe şi parchete, la nivel naţional, organizaţiile noastre demarând deja procedurile în acest sens.”