Angajaţii juniori ai băncii de investiţii Goldman Sachs suferă de burnout din cauza unor săptămâni cu un program de lucru de peste 100 de ore şi a şefilor solicitanţi, pe fondul intensificării dealurilor cu SPAC-uri, care au avut parte de un boom în perioada recentă, scrie presa internaţională (situaţia a fost descrisă de Financial Times, CNBC, Business Insider ş.a.)

Special Purpose Acquisitions Company - a devenit în ultimul an unul dintre cele mai populare trenduri de pe Wall Street, ajungându-se la tranzacţii de zeci de miliarde de dolari prin acest model. SPAC reprezintă practic o companie de „faţadă”, creată de investitori cu un singur scop: să strângă bani printr-o listare pe bursă pentru ca ulterior să cumpere o altă companie, după cum reiese dintr-o traducere anterioară a Business MAGAZIN. 

Activitatea intensă legată de acest segment de business a afectat sănătatea fizică şi psihică a angajaţilor cel puţin de la începutul acestul acestui an, potrivit informaţiilor care au apărut în social media şi confirmate de persoane în cunoştinţă de cauză.

„Lipsa somnului, felul în care suntem trataţi de bancherii seniori, stresul fizic şi psihic... Am fost într-un orfelinat, iar situaţia de acum este mult mai rea”, a spus unul dintre analiştii de la Goldman, citat într-un studiu realizat la iniţiativa a 13 dintre angajaţi în luna februarie.

„Corpul meu mă doare fizic tot timpul, iar din punct de vedere psihic sunt într-un loc foarte întunecat”, a spus un alt analist.

Aceste informaţii au apărut după ce un grup de analişti au făcut un studiu în rândul colegilor lor. Mărul discordiei a apărut în echipa axată pe tehnologie, media şi telecom a companiei, grupul care s-a aflat în centrul furtunii alimentate de listările SPAC-urilor. 

Analiştii aflaţi în primul an sunt, de cele mai multe ori, proaspăt absolvenţi şi ocupă cel mai jos nivel în ierarhia de pe Wall Street. Deasupra lor se află asociaţii, urmaţi de vicepreşedinţi şi de managing directors. Modelul de recrutare al Wall-Street presupune angajarea a mii de angajaţi entry-level în fiecare an - de cele mai multe ori absolvenţi de top ai unor universităţi celebre -  pentru a crea o bază de talent şi o forţă de muncă dedicată aspectelor mai puţin exotice care ţin de banking-ul de investiţii. Bancherii juniori muncesc în general foarte mult pentru un salariu care este mai mare decât salariul mediu în Statele Unite, dar şi pentru şansa de a deveni managing directors, rol din care pot primi bonusuri de milioane de dolari. 

Stilul de muncă de pe Wall Street au devenit un „subiect fierbinte” în 2013, după ce un intern de la Bank of America, în Londra, a murit după mai multe nopţi nedormite. Industria început apoi să adopte o politică de weekend-uri protejate, prin care angajaţii juniori nu puteau să lucreze în zilele de sâmbătă sau duminică fără aprobarea unui manager. Totuşi, în pofida acestor schimbări, gradul de încărcătură de muncă a angajaţilor rămâne acelaşi: respondenţii din studiul de la Goldman Sachs au descris condiţiile de muncă drept inumane. Dacă au ajuns să muncească 110 ore pe săptămână înseamnă că au doar patru ore pe zi pentru somn şi pentru a ei.  S-au plâns de asemenea de de faptul că li se oferă deadline-uri nerealiste şi că sunt ignoraţi în timpul şedinţelor. Chiar dacă plângerile au venit din partea unui mic grup al băncii, executivii acesteia s-au întâlnit luna trecută cu angajaţii care au realizat studiul şi le-a promis că vor creşte numărul de bancherilor juniori angajaţi în perioada următoare. Cei 13 angajaţi care au realizat studiul nu au fost pedepsiţi.

„Recunoaştem că oamenii noştri sunt foarte ocupaţi fiindcă business-ul este puternic şi volumele de tranzacţionare sunt la niveluri istorice”, a spus Nicole Sharp, purtător de cuvânt pentru Goldman Sachs.