România a încheiat primele opt luni ale anului cu un deficit bugetar de 42,19 mld lei, respectiv 2,65% din PIB, faţă de deficitul de 32,98 mld lei, respectiv 2,34% din PIB aferent primelor opt luni ale anului 2022, arată datele publicate de Ministerul de Finante.

La final de iulie, deficitul era 2,43% din PIB, respectiv 38,6 mld lei.

Veniturile totale au însumat 330 mld lei, în creştere cu 12,5% (an/an).

Evoluţia acestora a fost susţinută de avansul încasărilor din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit, venituri suplimentare din sectorul energetic (utilizate în cadrul schemei de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale şi reflectate în categoria „alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii”), contribuţii de asigurări şi impozitul pe profit.

Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice (şi pe fondul unui efect de bază mai ridicat), cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.

Din suma totală, încasările nete din TVA au fost de  66,47 mld lei, în creştere cu 9,3% (an/an).

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 26,93 mld lei, consemnând o creştere de 21,9% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (61,9%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,3% ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11%.

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,7%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,2% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut, se arată în nota de fundamentare a executiei bugetare.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 104 mld lei, în creştere cu 13,4%. Ca şi în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluţia fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei şi restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii , respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajaţii care încasează salariul minim brut pe ţară.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,15 mld lei, consemnând o creştere de 12,1% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la companii14,2%).

Veniturile din accize au însumat 24,02 mld lei, consemnând un avans marginal faţă de nivelul de anul trecut (0,7%).

Veniturile nefiscale au însumat 29,46 mld lei, consemnând un avans de 4,4% Evoluţia pozitivă a acestora a fost influenţată de veniturile din dividende şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare atât a încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, cât şi a vărsămintelor din veniturile nete ale B.N.R.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 28,07 mld lei, în creştere cu 34%.

În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat au urcat la 372,66 mld lei, cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, la 23,4%.

Cheltuielile de personal au însumat 85,61 mld lei, în creştere cu 10,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 46,24 mld lei, în creştere cu 39,8%.

De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,67% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 48,18 mld lei, în creştere cu 10,6%. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 13,4% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 19,78 mld lei, cu 592 milioane lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2% din PIB. Ca urmare a prefinanţării din primele luni ale anului a necesarului brut de finanţare pentru anul 2023, având în vedere că în primele 8 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, s-a asigurat deja 76,4% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 129,61 mld lei în creştere cu 10,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 10,76 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,16 mld lei) care reprezintă 29,33% din total subvenţii.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 32,93 mld lei, cu 48,4% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.