♦ Din momentul în care vor fi anunţate public creşterile de taxe până la implementare va fi un timp mai scurt de două luni, în răspăr cu cerinţele vehemente ale mediului de afaceri pentru stabilitate şi predictabilitate.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a avut ieri după-amiază consultări cu reprezentanţii Confe­de­raţiei Patronale Concordia şi ai  Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) privind modificările fiscale pe care urmează să le adopte guvernul. Nu este clar nici acum care vor fi măsurile, dar este vizat tot sistemul fiscal.

„Eu cred că guvernul trebuie să iasă şi să spună care sunt măsurile asumate pe care le propune mediului de afaceri. Împreună cu partenerii, am cerut ca aceste măsuri să fie trimise. Am primit multe întrebări, am avut o inflaţie de măsuri anunţate”, a spus Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), la ieşirea de la consultările de la Palatul Victoria.

Astfel, la câteva luni de la anunţarea unui deficit bugetar neşteptat şi câteva săptămâni în care se vorbeşte de majorări de taxe, guvernul nu a venit cu nimic concret, pe partea de scădere a cheltuielilor, nici pe partea de majorare a veniturilor, prin creşteri de taxe şi, probabil, eliminarea de facilităţi fiscale. Din momentul în care va anunţa public majorarea concretă a taxelor, timpul de implementare va fi extrem de scurt, pentru că guvernul ar fi avut nevoie ieri de bani, dacă putea, şi nu începând cu 2024.

„În solicitările noastre vom spune acelaşi lucru, ceea ce ne spun membrii noştri: stabilitatea şi predictabilitatea, neschimbarea regulilor în timpul jocului. Suntem într-un moment dificil pentru economie, care poate fi transformat într-unul negativ”, a mai spus Jianu.

Deficitul bugetar ar trebui să fie în 2023 de 4,4% din PIB, conform angajamentelor asumate în faţa Comisiei Europene. Nimeni nu mai crede însă în această ţintă şi noul scop al guvernul este să menţină deficitul măcar la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB în 2023. 

Guvernul PSD-PNL trebuie să găsească 30 de mld. lei ca să acopere golul bugetar care a ajuns la 49 mld. lei (10 mld. euro) la jumătatea lui 2023. Restul de 19 mld. lei ar urma să fie acoperiţi din creşterea economică şi din inflaţie.

Executivul a avut întâlniri şi cu primarii unora dintre cele mai mari oraşe din ţară, discuţii în cadrul cărora s-a abordat şi subiectul taxelor locale şi al cotelor defalcate din impozitul pe venit, printre altele. Guvernul se uită acum şi la taxele locale, adică taxele pe locuinţe sau maşini, care în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. Spre exemplu, pentru un apartament din Bucureşti de două camere, care costă circa 80-90.000 de euro, se plăteşte un impozit anual de 200 de lei.

Guvernul colectează anual până la 0,5% din PIB din taxe pe pământ, locuinţe sau autoturisme, cea mai mică rată din Uniunea Europeană. Media Uniunii Europene este dublă, de 1% din PIB, conform datelor publicate de Eurostat, biroul european de statistică (INS).

TVA-ul mai este o taxă la care se uită în acest moment guvernul. România are un deficit de încasare de TVA de 35%, adică diferenţa dintre cât ar trebui să încaseze şi cât încasează de fapt. Cu toate acestea, deficitul de încasare este calculat de Comisia Europeană luând în calcul şi cotele speciale de TVA de 9% şi 5%. Cu alte cuvinte, la bunurile care în România este TVA de 5% sau de 9%, Comisia Europeană consideră că ar fi trebuit să fie 19%, astfel că diferenţa intră la acest deficit. Jumătate din Gap-ul de TVA este din aceste cote reduse şi doar jumătate din evaziune fiscală.

Toate taxele sunt în vizorul guvernului însă şi în acest moment nu este clar care vor fi crescute. Conform spuselor lui Tănase Stamule, economist care lucrează la pachetul de măsuri de reevaluare a taxelor, guvernul trebuie să vină cu o decizie până la finalul săptămânii, astfel încât să se poată face rectificarea bugetară pe noile măsuri.