Guvernul a promis linişte fiscală în 2024, dar deja s-au operat mai multe modificări ale codului fiscal decât în 2023, aşa cum arată numărătorile consultanţilor fiscali. Peste companii şi persoane fizice a venit un iureş de modificări pe partea de digitalizare a ANAF, de la e-Factura la e-TVA şi e-Transport. Vara, puţin mai liniştită, dar marcată de discuţiile de reducere a deficitului bugetar, s-a încheiat şi este cert că întrebarea nu este dacă vor fi modificări în legislaţia fiscală în toamnă. Întrebările sunt doar care vor fi acestea şi cum se va corecta deficitul bugetar al statului începând cu 2025. La ce se aşteaptă mediul de business pe plan fiscal în această toamnă?

Creşterea de taxe din 2025 a devenit secretul lui Polichinelle, acel secret pe care îl ştie toată lumea deja. Coaliţia de guvernare, însă, cu atenţia îndreptată spre alegerile electorale de la final de 2024, spune că în niciun caz nu vor creşte taxe nici din 2025, şi mai ales, nu va creşte TVA sau impozit pe venit.

Trei tururi de scrutin - primul tur la alegerile prezidenţiale, europarlamentarele şi al doilea tur la prezidenţiale – au în faţă liderii coaliţiei PSD-PNL şi au planuri să guverneze împreună şi după alegeri, aşa cum au indicat ambele tabere. În acest context, promisiunile sunt clare: „Este exclus ca TVA să se mărească, este total incorect ca într-o societate civilizată o povară să fie egală pentru toată lumea, bogaţi şi săraci”, spune Marcel Ciolacu, liderul PSD şi premierul României, dar şi candidatul social-democraţilor la funcţia de preşedinte.

În acelaşi timp, este clar că deficitul bugetar va trebui să scadă de la un nivel de 7-8% din PIB în 2024, mult peste ţinte. Este un punct de plecare înalt, ceea ce înseamnă că şi scăderea va trebui să fie mai abruptă. De unde poate creşte valoarea încasărilor de la buget, într-un termen relativ scurt, astfel încât să scadă deficitul dacă nu din creşteri de taxe? se întreabă analiştii financiari.

Deficitul buegtar este în aer

Bugetul consolidat al statului în perioada 2014-2024.

Deficitul bugetar ar putea să atingă 7-8% din PIB în 2024, dacă se continuă tendinţa de la şapte luni din an. Veniturile au crescut peste aşteptări, impulsionate de vânzări, creşteri de salarii private şi publice, creşteri de pensii sau din business. Pe de altă parte, cheltuielile au sufocat veniturile suplimentare, pentru că guvernul, în an electoral, a crescut cheltuielile sociale, cum ar fi salariile bugetarilor şi pensiile. De asemenea, datoria publică a crescut şi guvernul plăteşte mai mult pentru administrarea ei: dobânzi şi rostogolirea datoriei vechi.

Instituţiile internaţionale şi creditorii României au răbdare cu deficitul bugetar, deşi a fost mult peste ţinte în 2023 şi la fel va fi şi în 2024. După ce va trece presiunea alegerilor, însă, cu riscul ca dobânzile să crească şi mai mult, asupra capului, guvernul, indiferent care va fi, va trebui să se uite la reducerea deficitului bugetar. Or, nu există decât trei modalităţi de reducere a deficitului: creşterea veniturilor la buget, scăderea cheltuielilor sau ambele.

Scăderea de cheltuieli este complicată, pentru că cele mai importante cheltuieli ale guvernului sunt cu salariile bugetarilor şi cu pensiile, plăţi care au fost umflate destul de puternic în prag de alegeri: numai cheltuielile cu pensiile vor creşte cu 26% după recalcularea din septembrie. În mod tradiţional, guvernul s-a uitat mereu la investiţii atunci când a fost nevoit să taie din cheltuieli, dar acum situaţia este mai complicată: din fondurile europene clasice şi din fondurile Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), plus alte fonduri, România ar trebui să aibă o infuzie de circa 100 mld. euro până în 2030. Iar aceste fonduri au impact şi asupra bugetului naţional, pentru că pentru finanţările europene este nevoie şi de cofinanţarea naţională. În consecinţă, dacă nu vrea să piardă fonduri europene, guvernul nu se poate atinge de cheltuieli de investiţii conexe fondurilor UE.

De asemenea, măsuri de economii la bunuri sau servicii au mai fost adoptate, însă în realitatea bugetară cheltuielile nu s-au corijat.

Fără măsuri dureroase, cum a fost tăierea salariilor bugetarilor cu 25% de către guvernul Emil Boc, deficitul bugetar nu s-a corectat de-a lungul vremii prin reduceri marginale de cheltuieli.

Datoria publică a României a explodat după pandemie, de la 35% din PIB în 2019 la aproape 53% din PIB în mai 2024, ultimele date publicate de Ministerul Finanţelor. Acum patru ani, economiştii ar fi spus că un nivel de peste 45% din PIB este deja o linie roşie a datoriei pentru o economie ca România, însă pandemia şi crizele care au urmat a dat peste cap toate calculele. Numai de la începutul lui 2024 s-au adăugat 80 mld. lei (16 mld. euro) la datoria publică a României.

Rămâne, în acest caz, discuţia reducerii deficitului şi cu ajutorul creşterii veniturilor peste creşterea care vine automat din avansul economic: cu cât activitatea economică creşte, ar trebui, în teorie, ca veniturile la buget să crească direct proporţional. Doar că, în acest caz, nu este destul şi guvernul va trebui să vină cu o serie de măsuri pentru a da un impuls mai mare veniturilor. Mai mult, creşterea economică începe să dispară, cel puţin în prima jumătate din 2024, când economia a crescut numai cu 0,7%, în loc de creşteri de 2-3%, cât ar fi sperat guvernul.

Guvernul speră, aşa cum şi-a şi bugetat, la o creştere a veniturilor bugetare din digitalizarea ANAF – e-Factura, SAF-T, e-TVA etc. Nu va fi destul, cred toţi analiştii financiari de la principalele bănci din România, şi mai mult ca sigur vor fi creşteri de taxe din 2025, spun ei.

„Dacă mai spune vreun politician anul acesta că impozitele nu vor creşte la anul să ştiţi că minte, oricare ar fi el, de la prim-ministru la ultimul angajat al guvernului. Vor creşte sigur, probabil începând cu TVA. Tot ce spun s-a discutat deja cu instituţiile financiare internaţionale şi ştiu asta de la instituţiile financiare internaţionale, că doar nu o să spună guvernul în an electoral”, a spus Dan Bucşa, economistul-şef pe Europa Centrală şi de Est al UniCredit Bank.

Guvernul a avut o întâlnire şi cu mediul de afaceri în cadrul căreia a dat asigurări că nu vor creşte taxele din 2025 şi că ajustarea deficitului buegtar din 20205 şi anii următori se va face pe partea de cheltuieli. Reprezentanţii mediului de afaceri sunt însă sceptici, pentru că, aşa cum remarcă ei, nu este prima dată când guvernul coaliţiei PSD-PNL dă asigurări că nu vor fi modificări fiscale şi apoi acestea se produc. „Am fost asiguraţi că vom fi consultaţi în privinţa acordului de reducere graduală a deficitului la mai puţin de 3%, în următorii şapte ani, care se negociază cu Comisia Europeană. Am luat ca atare mesajul premierului şi sperăm să se poată ţine de cuvânt. Nu ascund că există un oarecare scepticism din partea mediului privat şi temerea că, după alegeri, lucrurile vor intra rapid pe o pantă accelerată de consolidare fiscală. În măsura în care consultările au loc şi vedem materializându-se acest plan în direcţia celor anunţate de premier, atunci probabil că aceste temeri se vor disipa”, a spus, după consultările de la guvern, Radu Burnete, directorul executiv al Concordia, una dintre cele mai mari confederaţii de business din România.

De altfel, Marcel Ciolacu, în primul său interviu ca premier, dădea asigurări că nu vor creşte taxele: „Nu venim cu taxe noi. Este posibil să fie mărire de acciză la ţigări, o mărire de redevenţe”, a spus Marcel Ciolacu, în august 2023, la Aleph News. În toamna aceluiaşi an, apoi, a intrat în vigoare cel mai mare pachet fiscal de după Revoluţie, cu creşteri de TVA până la cota standard la unele produse care aveau cote reduse, taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari sau taxa suplimentară pe profitul băncilor.

România s-a angajat, încă de la semnarea acordurilor de aderare la Uniunea Europeană, că se va încadra în limitele impuse de UE pentru stabilitate. În acest caz, conform tratatelor actuale, statele membre ale Uniunii Europene nu pot depăşi un deficit bugetar de 3% din PIB. România se va îndrepta, însă, spre 7-8% din PIB în 2024, un nivel mult peste ţintele asumate.

Ţara deja este în procedură de deficit excesiv începând cu 2019, cu un an înainte de pandemie, de când a înregistrat un deficit bugetar de 4,6% din PIB. Guvernul negociază acum un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, cu 0,74 puncte procentuale pe an. Conform matematicii, punctul de plecare ar fi un deficit bugetar de peste 8% în 2024.

Guvernul însă, aşa cum au explicat ministrul de finanţe Marcel Boloş şi premierul Ciolacu, trebuie să meargă în această toamnă la Bruxelles cu un plan concret, pe partea fiscală, de reducere a deficitului bugetar. Măsurile nu au fost anunţate public până în acest moment şi toată lumea se întrebă care vor fi. Se ştie astăzi că guvernul a promis mediului de afaceri că vor fi măsuri pe partea de cheltuieli bugetare. Spaţiul de manevră, însă, este extrem de mic la cheltuieli, fără măsuri care să taie în carne vie.

Chiar şi într-un scenariu în care nu ar creşte taxele, coaliţia a spus, mai printre rânduri, mai printre dinţi: excepţiile fiscale sunt în vizor. Cele mai importante excepţii fiscale sunt reducerile de TVA pentru anumite produse sau servicii. În acest moment, după ce au fost eliminate mai multe cote reduse de TVA de la 1 ianuarie 2024, a mai rămas cota de 9% la alimente şi băuturi fără alcool sau zahăr adăugat, la medicamente şi apartamente mai ieftine de 120.000 de euro. De asemenea, mai este o cotă redusă de 5% pentru cărţi, ziare, reviste şi lemne de foc. De asemenea, aşa cum cred şi consultanţii fiscali, în vizor este şi regimul microîntreprinderilor. Plafonul pentru a beneficia de regimul fiscal de microîntreprindere, cu impozit pe venit de 1% sau 3%, a scăzut deja de la 1 milion de euro la 500.000 de euro şi este posibil să meargă mai jos, în încercarea guvernului de a aduce mai multe venituri. După ce guvernul a măturat o parte din facilităţile fiscale din IT, construcţii şi agro, cele care au mai rămas - la salarii sub 10.000 de lei brut şi reducerea de la plata CAS – ar putea să intre în colimator.

Paradis fiscal

Ponderea veniturilor din taxe şi contribuţii în PIB în ţările UE

Dincolo de deficitul bugetar care este în aer, România are o situaţie care nu poate fi contestată: colectează cel mai puţin din Uniunea Europeană ca taxe şi impozite, raportat la PIB – 27%. Doar Irlanda are o pondere mai mică, dar ţara este o excepţie statistică, cu un PIB umflat puternic de sediile giganţilor tech americani de la Dublin, atraşi tocmai de taxele mici. În rest, media europeană este de 41% din PIB taxe şi contribuţii colectate.

În paralel, guvernul încearcă să mai aducă bani la buget şi în 2024, în vreme ce cheltuielile cresc mai mult decât dublu faţă de programare. Cea mai recentă încercare este amnistia fiscală, care promite ştergerea dobânzilor şi penalităţilor, dacă se plăteşte principalul până la 25 noiembrie. Pentru cei care au plătit deja la timp, guvernul promite o bonificaţie de 3%, acordată ca un credit fiscal. Pentru persoane fizice, reducerea este mai mare şi chiar din datoriile efective: 50% ştergere de datorii dacă acestea sunt sub 5.000 de lei şi reducere de 25% dacă datoriile, plătite până la aceeaşi dată, depăşesc 5.000 de lei. Guvernul speră astfel să aducă la buget aproape 10 mld. lei. Din aceştia, 1 mld. de lei ar urma să vină din anumite economii la buget, cum ar fi la achiziţii de mobilă sau cursuri de formare profesională a angajaţilor bugetari. Măsurile din această toamnă sunt însă cu două tăişuri, pentru că amânarea unor cheltuieli pentru 2025 nu înseamnă decât o reducere mai abruptă a deficitului. De asemenea, bonificaţia de 3%, de exemplu, ar urma să fie acordată în 2025, deci un angajament de plată suplimentar pentru buget.

Se anunţă o toamnă fiscală complicată, în concluzie. Toate discuţiile şi deciziile se vor desfăşura sub bagheta alegerilor electorale, iar mediul de afaceri aşteaptă să vadă care vor fi măsurile de corectare a deficitului bugetar şi care vor avea un impact asupra businessului. Companiile ştiu în mod cert că trebuie să îşi pună centura de siguranţă, însă, cel puţin în acest moment şi până după ce trece presiune alegerilor, nu va şti cât de mult va trebui strânsă.  

Ce alte pârghii de colectare a veniturilor mai are guvernul în afară de taxe

Cum arată veniturile nefiscale pe principalele categorii în bugetul pe 2024 vs. execuţia din 2023.

Guvernul, în afară de taxe, impozite, contribuţii şi fonduri europene, mai are categoria de venituri nefiscale, care se duc spre 10% din totalul veniturilor la bugetul general consolidat. Este vorba, printre altele, de venituri din amenzi, chirii, patrimoniu de stat sau dobânzile pe care Trezoreria la încasează pentru depozite. La venituri nefiscale intră şi profiturile companiilor de stat, din care cele mai importante sunt de la companiile de energie unde statul are diverse participaţii.