Haos pe piaţa europeană a energiei: Uniunea Europeană vrea să plafoneze preţurile la gaze după ce cotaţiile au explodat la maximul ultimilor doi ani. În schimb traderii se revoltă şi ameninţă că măsura va destabiliza şi mai mult regiunea şi ar putea avea ”consecinţe negative majore asupra întregului continent”. Cum au evoluat preţurile în ultima perioadă. GRAFIC
Industria europeană de tranzacţionare a gazelor şi energiei a cerut Uniunii Europene să nu impună un plafon pentru preţurile gazelor, în contextul în care Bruxelles-ul caută soluţii pentru a proteja consumatorii şi companiile de creşterile preţurilor la energie.
Comisia Europeană pregăteşte un pachet de măsuri, care urmează să fie propus pe 26 februarie, pentru a îmbunătăţi competitivitatea industriilor şi a contribui la reducerea preţurilor la energie.
Preţurile de referinţă ale gazelor în Europa au crescut în această săptămână la un maxim al ultimilor doi ani, ajungând la 58 de euro pe megawat-oră (MWh), impulsionate de vremea rece şi de scăderea nivelului stocurilor de gaze. Aceasta a alimentat îngrijorările legate de preţurile ridicate la energie pe care companiile europene trebuie să le plătească, în comparaţie cu concurenţii din SUA şi China, potrivit Reuters.
Reprezentanţii industriei se tem că această situaţie ar putea determina Bruxelles-ul să reintroducă ideea unui plafon pentru preţurile gazelor, la doar câteva săptămâni după ce un plafon anterior impus de UE în timpul crizei energetice din 2022 a expirat fără a fi activat niciodată.
"Credem că această măsură, dacă va fi anunţată, ar putea avea consecinţe negative majore asupra stabilităţii pieţelor europene de energie şi asupra securităţii aprovizionării pe întregul continent", au afirmat grupurile industriale într-o scrisoare adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Un astfel de plafon ar "submina încrederea" în preţul de referinţă al gazelor din UE, ar determina participanţii la piaţă să se orienteze către alte preţuri de referinţă din afara UE şi ar îngreuna capacitatea Europei de a atrage transporturi de gaze naturale lichefiate (GNL) în pieţele globale unde preţurile sunt extrem de competitive, se arată în scrisoare.
Printre semnatarii scrisorii se numără asociaţiile industriale Eurogas, Energy Traders Europe, asociaţia burselor de energie Europex şi Asociaţia Pieţelor Financiare (AFME).
Potrivit Financial Times, Comisia Europeană analizează posibilitatea introducerii unui plafon pentru preţurile gazelor ca parte a pachetului de măsuri pentru sprijinirea industriei din această lună, citând surse informate despre discuţiile în curs.
Un oficial de rang înalt al UE a declarat miercuri pentru Reuters că această idee nu este luată în considerare.
Prim-ministrul Norvegiei, cel mai mare furnizor de gaze al Europei, a declarat că un plafon pentru preţurile gazelor a fost discutat cu Europa acum trei ani şi că Bruxelles-ul a înţeles că această măsură nu reprezintă o soluţie viabilă la problema preţurilor ridicate ale gazelor.
"Energia poate fi redirecţionată în alte direcţii. Ceea ce trebuie să facă Europa este să accelereze producţia de energie din surse regenerabile şi din sursele existente", a declarat Jonas Gahr Støre pentru Reuters miercuri.
Plafonul anterior al UE pentru preţurile gazelor a fost, de asemenea, contestat de industrie şi de guvernele naţionale, inclusiv Germania şi Ţările de Jos, care au avertizat că ar putea afecta capacitatea Europei de a-şi asigura aprovizionarea cu combustibil.
Acest plafon fusese conceput pentru a fi activat în cazul în care preţurile gazelor din Europa ar fi atins 180 de euro pe megawat-oră. Însă acesta nu a fost niciodată declanşat, deoarece preţul de referinţă al gazelor în UE nu a mai atins acest nivel de la criza energetică din 2022, când Moscova a redus livrările de gaze către regiune.
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
-
Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA