Haosul din sistemul de sănătate, unde medicii de la stat au ajuns la salarii comparabile cu cele ale medicilor din vestul Europei, deşi în multe spitale lipsesc aparate precum CT sau RMN, se vede în toate statisticile legate de mortalitate, fie că este vorba de mortalitate infantilă, de rata mortalităţii prevenibile sau de decese la mia de locuitori.

România ocupă locul opt în lume la rata mortalităţii, cu 13 decese la mia de locuitori, aşa cum arată datele centralizate de site-ul worldpopulationreview.com.  Cu programe naţionale doar pe hârtie, cu acces deficitar la investigaţii de screening în vederea prevenţiei şi cu un ambulatoriu de stat pe cale de dispariţie, România stă la acest indicator chiar mai rău decât o ţară din sudul Africii,  Lesotho.

„Cauzele principale ale mortalităţii în România sunt corelate cu bolile cardiovasculare, bolile oncologice, boli ale aparatului digestiv, boli respiratorii, accidente şi mortalitatea infantilă, unde România ocupa primul loc în Europa (cu 8 decese la 1.000 de născuţi)”, se arată în statistica efectuată de worldpopulationreview.com. Bulgaria ocupă locul întâi în acest clasament, cu 15 decese la mia de locuitori, urmată de Ucraina şi Letonia şi chiar o ţară din Africa (Lesotho), în timp ce în Ungaria, spre exemplu, rata mortalităţii este de 12 la mia de locuitori, în Italia sau Grecia de 10 iar în Elveţia de 8 şi Canada de 7,7, arată aceiaşi sursă. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată de altfel că rata mortalităţii a ajuns la 12,4 decese la mia de locuitori în 2022, la cea mai mare valoare de la 1990 încoace, cu excepţia anilor de pandemie. În 2020 rata mortalităţii a fost de 13,5 la mia de locuitori iar în 2021 de 15,2 decese la mia de locuitori, vârf înregistrat în contextul pandemiei COVID 19. În continuare, pacienţii care au bilet de trimitere nu reuşesc să îşi facă nici măcar analizele de bază recomandate de medic pentru că în laboratoare fondurile se termină în primele zilei ale lunii şi pacienţii nu găsesc un loc disponibil în baza biletului. Mai mult, accesul la consultaţii în baza biletului este tot mai greoi, dat fiind că tot mai mulţi medici aleg să consulte contra cost la privat.

Paradoxal, în timp ce pe toate statisticile legate de mortalitate, decese pe boli cardiovasculare sau de mortalitate pe boli prevenibile România a urcat în topuri, suma care a intrat în sistemul de sănătate a crescut semnificativ. În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor a crescut de 30 de ori, de la 1,8 mld. lei la 54 miliarde de lei anul trecut, arată datele publice. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate  (FNUASS) este gestionat de Casa Naţională de Asigurări şi este alimentat practic în fiecare an de contribuţiile la sănătate din banii asiguraţilor. Pe măsură ce salariul angajaţilor români a crescut şi bugetul FNUASS din contribuţiile asiguraţilor s-a majorat. Cea mai mare parte a  bugetului Casei vine practic din contribuţiile asiguraţilor. Din aceşti bani se decontează serviciile medicale primite de pacienţi în ambulatoriu şi în spitale, însă deşi bugetul fondului naţional de asigurări sociale de sănătate este mai mare în fiecare an accesul pacienţilor la servicii medicale nu s-a îmbunătăţit.