Luna trecută a depăşit precedenta cea mai călduroasă lună ianuarie, care a avut loc în 2020, din registrele C3S care datează din 1950, potrivit Reuters.

Luna cu record de căldură a venit după ce anul 2023 s-a clasat ca fiind cel mai cald an al planetei în înregistrările globale care merg până în 1850, în condiţiile în care schimbările climatice cauzate de om şi fenomenul meteorologic El Nino, care încălzeşte apele de suprafaţă din estul Oceanului Pacific, au dus la creşterea temperaturilor.

Începând din iunie, fiecare lună a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în lume, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenţi.

„Nu numai că este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, dar tocmai am experimentat o perioadă de 12 luni cu peste 1,5 C peste perioada de referinţă preindustrială”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess.

„Reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este singura modalitate de a opri creşterea temperaturilor globale”, a mai spus ea.

Oamenii de ştiinţă americani au declarat că anul 2024 are o şansă din trei de a fi chiar mai cald decât anul trecut şi o şansă de 99% de a se clasa în primii cinci ani cei mai călduroşi.

Fenomenul El Nino a început să slăbească luna trecută, iar oamenii de ştiinţă au indicat că ar putea trece la omologul La Nina, mai rece, în cursul acestui an. Cu toate acestea, temperaturile medii globale de la suprafaţa mării au fost luna trecută cele mai ridicate pentru orice ianuarie înregistrat vreodată.

Ţările au convenit, în cadrul Acordului de la Paris din 2015, să încerce să împiedice încălzirea globală să depăşească 1,5 grade Celsius, pentru a evita ca aceasta să declanşeze consecinţe mai grave şi ireversibile. Deşi a depăşit 1,5 C într-o perioadă de 12 luni, lumea nu a depăşit încă ţinta Acordului de la Paris, care se referă la o temperatură medie globală pe parcursul a zeci de ani.

Unii oameni de ştiinţă au declarat că obiectivul nu mai poate fi atins în mod realist, dar au îndemnat guvernele să acţioneze mai rapid pentru a reduce emisiile de CO2 pentru a limita pe cât posibil depăşirea ţintei - şi căldura mortală, seceta şi creşterea nivelului mărilor pe care aceasta le-ar provoca oamenilor şi ecosistemelor.