Conform calculelor interne ale NATO, Europa dispune doar de o mică parte din capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja flancul estic, ceea ce scoate în evidenţă amploarea vulnerabilităţilor continentului, raportează Financial Times.

Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a subliniat importanţa apărării aeriene, în timp ce Kievul imploră Occidentul pentru sisteme şi rachete suplimentare în încercarea de a-şi proteja oraşele, trupele şi reţeaua energetică împotriva bombardamentelor zilnice.

Însă, potrivit unor persoane familiare cu planurile confidenţiale de apărare întocmite anul trecut, statele NATO sunt capabile să furnizeze mai puţin de 5% din capacităţile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-şi proteja membrii din Europa Centrală şi de Est împotriva unui atac la scară largă.

Un diplomat de rang înalt din cadrul NATO a declarat că abilitatea alianţei de a se apăra împotriva rachetelor şi atacurilor aeriene a reprezentat „o parte importantă a planului de apărare a Europei de Est împotriva invaziei”, adăugând că „în momentul de faţă, nu se pot atinge capacităţile necesare unei bune apărări”.

Miniştrii de externe ai NATO se vor reuni joi la Praga pentru două zile de discuţii menite să pregătească summitul liderilor alianţei care va avea loc în iulie la Washington, unde consolidarea apărării europene va reprezenta un subiect central.

Unii lideri europeni şi oficiali militari au declarat că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârşitul deceniului.

Folosirea intensă de către Rusia a rachetelor, a dronelor şi a „bombelor de alunecare” extrem de distructive din epoca sovietică în Ucraina a accentuat eforturile membrilor NATO de a spori cheltuielile pentru apărare după decenii de reduceri ale bugetului militar.

„[Apărarea aeriană] reprezintă una dintre cele mai grave minusuri pe care le avem”, a declarat un al doilea diplomat NATO. „Nu putem nega acest lucru”.

Eşecul statelor europene membre NATO din ultimele luni de a furniza Ucrainei echipamente suplimentare de apărare aeriană a subliniat stocurile limitate de pe continent de sisteme defensive.

De asemenea, situaţia în cauză a provocat o serie de iniţiative care se suprapun în încercarea de a se găsi soluţii pe termen lung. Anul trecut, Germania a lansat iniţiativa Sky Shield, împreună cu o serie de alte ţări din UE, pentru a dezvolta un sistem comun de apărare antiaeriană care să utilizeze tehnologie dezvoltată de SUA şi Israel.

Cu toate acestea, Franţa a criticat public această propunere şi a oferit un concept rival susţinut de un număr mai mic de aliaţi.

Săptămâna trecută, Polonia şi Grecia au solicitat Comisiei Europene să contribuie la dezvoltarea şi, eventual, să ajute la finanţarea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană, o propunere pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat că o va susţine.

Unele capitale ale UE au sugerat creşterea datoriei comune pentru a finanţa proiectele de apărare.