♦ Tarom este principala companie care operează zborurile interne, având zboruri către opt din cele nouă aeroporturi către care pleacă cursele din Bucureşti.

Aeroportul Otopeni are curse către nouă din cele 14 aeroporturi din ţară, ajungând chiar la peste 25 de zboruri pe zi care pleacă din Bucureşti către aeroporturile regionale, conform unei analize a ZF făcute pe baza datelor din piaţă. Niciodată Capitala nu a fost mai bine conectată pe cale aeriană de regiunile din ţară decât în acest an.

Dacă, înainte, din Bucureşti erau câteva rute către Cluj, Iaşi, Timişoara şi alte câteva aeroporturi, rutele din acest an arată cât de bine sunt conectate pe cale aeriană regiunile ţării cu Capitala.

În doar una-două ore se poate ajunge din Bucureşti în Timişoara, Iaşi, Cluj, Baia Mare, Târgu-Mureş sau Oradea, drumuri care ar fi parcurse cu maşina în opt-nouă ore, chiar şi mai mult.

„Sunt multe zboruri interne dinspre şi înspre Bucureşti, este un lucru foarte bun. Bucureştiul este o prioritate pentru aeroporturile din România. De multe ori nu sunt locuri libere pe aceste rute, companiile ar putea creşte frecvenţa acestor zboruri, există potenţial de creştere“, spune David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România.

Cele mai aglomerate rute sunt din Bucureşti către Cluj, Iaşi şi Timişoara, unde există între 4 şi 6 zboruri pe zi, iar Taromul este principalul operator aerian. Către Timişoara şi Cluj mai operează zboruri şi HiSky. Cele trei oraşe au mai multe zboruri în fiecare zi a săptămânii către Bucureşti.

Cu toate că există atât de multe zboruri de legătură între aceste oraşe, avioanele decolează cu toate scaunele ocupate.

Dana, o pasageră care a zburat către Iaşi în scopuri de business, spune că în două zile diferite, la ore diferite, rutele dintre Iaşi şi Bucureşti erau ocupate în întregime.

„Am zburat la Iaşi la începutul săptămânii trecute, în două zile diferite, la ore diferite, atât la dus, cât şi la întors avionul a fost plin, cred că maxim două locuri erau libere. Pe panoul din aeroport era afişat faptul că spre Iaşi sunt patru zboruri din Bucureşti în fiecare zi din timpul săptămânii“, spune Dana.

Traficul de pe aceste rute este format în mare parte din oameni care călătoresc în scopuri de business, odată cu dezvoltarea oraşelor precum Cluj, Timişoara şi Iaşi, interesul pentru businessuri în aceste zone a crescut, iar nevoia de a călători a oamenilor este cu atât mai mare. Este şi exemplul lui Rareş, care lu­crează la o companie de IT din Bucureşti care are un birou şi în Timişoara, iar călă­to­riile între cele două oraşe sunt destul de frecvente.

„Eu şi alţi colegi mergem în mod regulat la Timişoara. Trebuie să avem grijă să rezervăm din timp altfel riscăm să nu prindem loc. S-a întamplat să schimbăm programul călătoriei tocmai pentru că nu mai prindeam locuri, deşi încercam să rezervăm cu câteva zile înainte. Sunt mai multe zboruri pe zi şi cu toate acestea avionul este, de cele mai multe ori, plin. Cred că doar zborul din mijlocul zilei este mai liber, însă cele de dimineaţă şi seară sunt foarte aglomerate“, spune Rareş.

Aeroporturile care nu sunt conectate printr-un zbor de Bucureşti sunt Constanţa, Bacău, Arad, Craiova şi Tulcea, aeroport pe care nici nu există zboruri regulate, anul trecut fiind înregistraţi doar 360 de pasageri. Bucureştiul este conectat pe cale terestră de Constanţa prin Autostrada Soarelui, drumul fiind de doar două ore, astfel că un zbor ar fi puţin probabil între cele două oraşe.

Reţeaua aeriană locală se dezvoltă tot mai mult, atât în ceea ce priveşte  conectarea aeroporturilor între ele, cât şi din perspectiva infrastructurii. Aproape toate aeroporturile din ţară derulează sau urmează să demareze lucrări de extindere şi modernizare.

Valoarea totală a investiţiilor în aeroporturile locale depăşeşte 600 milioane euro, aici fiind luată în calcul şi construirea aeroportului din Braşov, de pe care ar urma să fie operate curse din a doua jumătate a anului viitor.

Investiţiile în aeroporturi reprezintă o pregătire a terminalelor locale pentru creşterea traficului estimată în anii următori.

Anul trecut, aeroporturile din România au înregistrat circa 21 de milioane de pasageri, ceea ce reprezintă o creştere cu 87% faţă de anul anterior, conform datelor Asociaţiei Aeroporturilor din România. Diferenţa nu este foarte mare faţă de anul 2019, cel mai bun an pentru turism, când au fost circa 23 de milioane de pasageri pe aeroporturile locale.

După Bucureşti, care are cel mai mare aeroport din ţară unde au fost circa 12 mi­lioane de pasageri, Clujul, Iaşiul, Timişoara şi Suceava au fost aeroporturile cu cei mai mulţi oameni care au zburat înspre sau dinspre aceste aeroporturi.