Foşti angajaţi în străinătate, actuali angajatori în România. Acesta este profilul a peste 30 de români, descoperiţi de Business MAGAZIN, care s-au întors „acasă” să îşi transforme pasiunea în afacere. Unii au investit câteva mii de euro, alţii câteva milioane de euro. Unii au lăsat în urmă munca de zilier în agricultură, alţii joburi plătite cu mii de euro în domeniul administrativ sau hotelier. Cu toţii au renunţat la viaţa în ţări dezvoltate, pline de oportunităţi, cu un sistem educaţional ca la carte, pentru că dorul de România a fost mai puternic.

Anual, peste 200.000 de români pleacă din România, însă jumătate se şi întorc „acasă” în aceeşi perioadă, arată datele statistice. Victor Balaniuc, un tânăr de 26 de ani din Timişoara, s-a întors din Anglia în 2016 să creeze Front Row Events, un brand de entertainment – organizare şi promovare de evenimente. „Oportunitatea dezvoltării acestui proiect m-a determinat să mă întorc în România, plus spiritul patriotic. Vreau să plătesc taxe şi impozite în România.

Consider că dacă îţi doreşti un venit bun şi să faci economii, Occidentul e foarte ofertant, dar pentru un întreprinzător, România este mediul optim, deoarece pieţele încă nu sunt foarte bine dezvoltate şi nici clienţii saturaţi”, spune Victor Balaniuc. El a început să organizeze evenimente la vârsta de 14 ani, în special petrecerile de Revelion pentru prieteni, iar doi ani mai târziu şi-a vândut pianul şi cu cei 500 de euro obţinuţi şi-a cumpărat o staţie şi o pereche de boxe şi a deschis o firmă de sonorizări.

Ulterior, studiind în Anglia la Universitatea din Greenwich, în cadrul „School of Business” programul „Events Management”, o prietenă i-a propus să organizeze un eventiment pentru românii din acel oraş. Un finanţator a avut încredere în ideea lui şi i-a dat bani mai departe, astfel, cu o sumă de 7.000 de euro de la un om de afaceri lituanian din Londra, a reuşit să se extindă în alte oraşe şi apoi să revină în România. În prezent, deţine şi un business în domeniul IT şi o sală de boxing fitness în oraşul natal.

Tot după liceu a plecat şi Răzvan Isac din ţară, în Olanda, acolo unde a locuit mai bine de 8 ani. Student la Business şi Management Internaţional în Rotterdam, a pornit primul său business, fiind fotograf pentru toată facultatea. A intrat apoi în lumea afacerilor, începând cu Nestpick, care a fost achiziţionat de Rocket Internet din Berlin şi a continuat cu două afaceri proprii în online, pe partea de software şi marketing.

Tânărul în vârstă de 30 de ani s-a întors în România încurajat de programul de finanţare Diaspora ReSTART, prin care a primit 20.000 de euro, bani pe care i-a investit într-un atelier din Braşov, unde produce lămpi şi corpuri de iluminat realizate şi din materiale reciclate, ca o alternativă la becurile clasice şi imprimantele 3D. „M-am întors acasă din diverse motive, atât personale, cât şi profesionale. Mi-au lipsit atât natura sălbatică din România – imediat cum am ajuns aici, am şi urcat pe Piatra Craiului -, cât şi oamenii dornici de o schimbare. Finanţarea prin Diaspora ReSTART a venit la momentul potrivit”, povestea Răzvan Isac, fondatorul businessului Hola, atunci când s-a întors.

El consideră că viaţa de antreprenor este interesantă şi antreprenoriatul este o direcţie în care se îndreaptă mulţi tineri din Vest, având mai multă varietate în lucru şi mai multe posibilităţi de de creştere. Totuşi, adaugă el, în România lipsesc încrederea şi viziunea, principalele două motive pentru care tinerii din Vest investesc în afaceri. Răzvan Isac se numără printre cei 60 de români reveniţi în ţară cu ajutorul subvenţiilor de până în 40.000 de euro, acordate în cadrul proiectului „Diaspora ReSTART”, pentru persoanele care doreau să-şi înfiinţeze un start-up acasă.

Repatriaţii din acest proiect, foşti angajaţi, au creat cel puţin in 120 de locuri de muncă pe plan  intern, conform datelor Consiliul Naţional al IMM-urilor din România, care s-a ocupat de implementarea programului. Peste 7.000 de români din diaspora au beneficiat de programul de formare antreprenorială cu bani europeni, iar cei mai mulţi autori de planuri de afaceri au fost din Spania, Marea Britanie, Italia, Olanda şi Franţa. Datorită unui program de finanţare s-a întors şi Alina Blaga în localitatea natală, după aproape 15 ani petrecuţi în Franţa şi Belgia.

La bază zugrav decorator, tânăra de 35 de ani s-a întors din străinătate şi a creat trei locuri de muncă într-un start-up de amenajări interioare în judeţul Braşov. „În 2019 m-am înscris în proiectul «Antreprenor acasă». Am fost mulţi candidaţi şi numai 56 am câştigat. (...) Ideea o am în minte de zece ani, dar abia în februarie 2019 am pus pe picioare această firmă. Finanţarea a fost o bază, ne-a ajutat să achiziţionăm uneltele necesare. Suma primită a fost de 33.000 de euro, dar am investit şi noi bani, însă mai puţin”, povesteşte Adina Blaga, fondatoarea AB4Art.

În Belgia, antreprenoarea câştiga aproape 2.000 de euro pe lună pentru 32 de ore lucrate pe săptămână şi se ocupa de administrarea unui showroom şi de formarea antreprenorilor din domeniu sau a persoanelor care voiau să practice o altă meserie şi se orientau spre zugrăvit. Să practice o altă meserie, dar nu de zugrav, a ales şi Vlad Niculici, cofondator al brandului The Cheesecake House. De profesie inginer, s-a întors din Qatar în 2017 să se apuce de făcut prăjituri.

Împreună cu sora sa, Sabina Niculici, şi prietena lor, Anca Hintea, tinerii şi-au propus să redea consumatorului cheesecake-ul original, aşa cum l-au gustat ei în America, unde au fost plecaţi prin programul Work and Travel şi au descoperit The Cheesecake Factory. „Businessul a pornit dintr-o joacă. (...) Eu eram proaspăt întors din Qatar, nu aveam încă un job şi pentru că eu am mai cochetat cu fondurile europene în urmă cu câţiva ani, am propus să accesăm finanţare prin Start-Up Nation. Însă în 2017 nu am câştigat, dar pentru că exista cerere pe piaţă, căci mai multe persoane au gustat de la noi şi voiau să cumpere, am deschis un mic laborator în iulie 2018 cu 15.000 de euro din fonduri proprii”, povesteşte Vlad Niculici.

Lansat în 2017, programul guvernamental Start-Up Nation îşi propunea să stimuleze înfiinţarea întreprinderilor mici şi mijlocii prin acordarea unei finanţări de 200.000 de lei pentru 10.000 de start-up-uri pe an. Programul avea un buget anual în valoare de 2 miliarde de lei. În prima ediţie, guvernul a finanţat circa 7.100 de afaceri, după ce au fost selectate 8.400 de proiecte, iar în 2018 fostul guvern a finanţat 10.000 de afaceri noi, din 13.000 selectate. Start-Up Nation a fost programul care a adus-o acasă şi pe Teodora Bitu, în Vaslui, la sfârşitul lui 2017, după 11 ani de muncă în Italia. Ea a auzit la televizor despre banii pe care îi oferă statul şi a ales să facă o afacere cu biscuiţi, după modelul din fabrica în care a lucrat în străinătate.

„Cu banii obţinuţi am închiriat un spaţiu în Vaslui, l-am amenajat, am achiziţionat o maşină de făcut biscuiţi, un cuptor, am făcut site-ul şi ne-am calculat salariile pentru doi angajaţi pe şase luni”, spune Teodora Bitu, fondatoarea companiei Oliroby. Alături de soţul să a plecat în Italia în 2006, unde au lucrat la un laborator de biscuiţi cu o tradiţie de peste 30 de ani. Italia a fost „acasă” şi pentru Alina Ieremciuc timp de şase ani, unde a studiat Relaţii Internaţioanle şi ulterior a muncit în domeniu. Ea a pornit un business prin Start-Up Nation alături de două prietene, Mirela Irindea şi Mariana Solonari, cu experienţă în domeniul consultanţei. „M-am întors acasă pentru că am simţit că doar aici voi putea cu adevărat valorifica tot ce am învăţat în străinătate. În România există mult potenţial, important e să-l recunoşti şi să reuşeşti să identifici nişele neacoperite sau nesaturate. De exemplu, Italia este o ţară unde tinerii nu îşi găsesc joburile dorite, existând acest fenomen al migraţiei numit «fuga dei cervelli», mulţi din ei migrând spre ţări în plină dezvoltare, în care se prevăd creşteri semnificative în următorii ani, implicit şi România”, spune Alina Ieremciuc.

Cele trei tinere au ales să creeze cadouri cu tematică tradiţională sub brandul Arta Tradiţiei, în urma discuţiilor pe care le-au  avut cu angajaţii din companii care susţineau că nu au cu ce cadouri să meargă în vizite la partenerii lor de afaceri. Investiţia totală în afacere a fost de 47.000 de euro, din care 40.000 de euro bani obţinuţi prin programul ministerului pentru IMM-uri şi 7.000 de euro fonduri proprii. „Faptul că am reuşit să atragem fonduri nerambursabile a fost un impuls binevenit, dar cel mai important în cazul bussinesului nostru a fost şi este asocierea cu cele mai bune două partenere de afacere dar şi foarte bune prietene, lucru care ne-a permis să ne exploatăm reciproc exact atuurile în care fiecare din noi excelează”, a menţionat Alina Ieremciuc. Chiar dacă câteva zeci de persoane se întorc, românii sunt „cei mai plecaţi de acasă” din Europa, potrivit unui raport al Eurostat. De altfel, este dificil să laşi în urmă oportunităţile şi situaţia financiară stabilă cu care te-ai obişnuit, spun antreprenorii, ce au fost puternic determinaţi de cei dragi să revină în ţară.

„Eu am plecat de la post de director, unde salariul era de câteva mii de euro, şi am trecut la drujbă, motocultor şi cazma”, spunea Simona Măricean, care a lucrat peste un deceniu pentru un hotel din staţiunea montană Val d'Isere din Franţa şi a venit înapoi în România în 2016. Ea a cumpărat o casă veche de peste 100 de ani în judeţul Sălaj, a restaurat-o şi pe terenul de peste jumătate de hectar din jurul casei a plantat lavandă şi imortele, o plantă folosită în medicină şi în industria cosmeticii.

„Era o altă lume acolo, opulentă, uriaşă, de asta iubesc liniştea de aici. Mi-am luat doza maximă de Occident şi nu m-a schimbat cu nimic”, menţiona antreprenoarea. Teia Ciulacu a lucrat 14 ani în multinaţionale şi a trăit în ţări precum Germania, Olanda sau Costa Rica, unde, susţine ea, a putut să vadă diferenţe între clasele sociale şi astfel şi-a dat seama că îşi doreşte să construiască ceva în domeniul social pe termen lung, iar răspunsul a fost „acasă”. Când s-a întors, în urmă cu 15 ani, o statistică de la Ministerul Mediului arăta că în România se consumă 5 miliarde de pungi de plastic într-un an, iar plasticul nu e biodegradabil sau reciclabil şi astfel contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. Aşa s-a născut ONG-ul Viitor Plus, pornind cu proiecte privind educaţia de mediu şi infrastructura. În 2009, a apărut Atelierul de pânză, „un model de activitate economică care să respecte principiile sustenabilităţii”, într-un spaţiu de mai puţin de 9 metri pătraţi, în care trei persoane au început să creeze sacoşe din pânză, ca o alternativă la pungile de plastic, folosind maşini de cusut second-hand, cumpărate dintr-o sumă primită, de 5.000 de dolari. Astăzi, afacerea înseamnă peste 20 de oameni şi afaceri de peste 1 milion de lei. „Dincolo de obţinerea de profit, general valabilă pentru orice business, am vrut să ne uităm cum integrăm partea de protecţie a mediului şi latura socială în tot ce reprezintă acea activitate economică“, povestea Teia Ciulacu, preşedinte al Viitor Plus.

Atelierul de pânză este, aşadar, un business social, în care lucrează persoane cu dizabilităţi, a apărut ca o soluţie la rezolvarea unui cumul de probleme de mediu, precum criza climatică sau problema deşeurilor, care au loc atât la nivel global, cât şi în România.