Numite cule, aceste construcţii semifortificate, specifice secolelor XVII şi XIX, sunt răspândite în întregul spaţiu balcanic, cu precădere în Serbia şi în Albania, dar şi în partea de Sud-Vest a României. Termenul provine din limba turcă - „kule”, tradus în limba română înseamnă turn.

În regiunea Oltenia se găsesc cele mai multe monumente istorice tip culă, dar ele sunt într-o stare de degradare puternică.

În judeţul Dolj, sunt culele Izvoranu-Geblescu, Cernăteştilor şi Poenaru. În Gorj sunt culele Cioabă-Chintescu, Crăsnaru, Cornoiu. În Mehedinţi, culele Tudor Vladimirescu, Nistor şi Cuţui. Culele Galiţa şi Călăţeanu sunt în judeţul Olt, iar culele Zătreanu, Bujorenilor, Ansamblul Culei Greceanu, precum şi Casele de tip culă din comuna Măciuca sunt în judeţul Vâlcea.

Istoricii şi reprezentanţii arhitecţilor din zonă spun că este nevoie urgent ca aceste monumente să fie repuse în valoare, prin intervenţii profesioniste în reabilitare, iar apoi să fie incluse într-un circuit turistic educaţional naţional şi chiar internaţional.

În acest sens, în ceea ce priveşte culele din judeţul Dolj, au fost iniţiate demersuri pentru obţinerea de fonduri europene în vederea reabilitării a două astfel de monumente, respectiv Cula Cernăteştilor şi Cula Izvoranu-Geblescu.

Mai mult, Cula Izvoranu-Geblescu, monument istoric de categoria A din comuna Brabova, judeţul Dolj, va fi reabilitată cu fonduri europene, în cadrul unui proiect în valoare totală de peste 500.000 euro, contractul de finanţare fiind semnat în august 2017, de reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj.

Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, susţine că demararea acestui proiect este importantă pentru istoria locală, construcţiile tip culă fiind pe cale de dispariţie, în regiune.

„Este un proiect pe care ni l-am dorit, cu atât mai mult cu cât specialiştii au tras numeroase semnale de alarmă, întrucât clădirea se află într-o stare avansată de degradare. În plus, în judeţul nostru nu au mai rămas multe astfel de construcţii civile, de tip culă, monumente cu o puternică încărcătură istorică. (...) Valoarea acestor lucrări de restaurare şi consolidare a Culei Izvoranu-Geblescu se ridică la peste 500.000 de euro”, a declarat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.

Cula Izvoranu-Geblescu se află în proprietatea comunei Brabova şi a fost preluată în administrarea Muzeului Olteniei Craiova, pentru a fi pusă în valoare.

Principalele lucrări incluse în proiect vizează consolidarea clădirii, într-o variantă care să păstreze autenticitatea construcţiei, restaurarea elementelor din lemn, metal şi zidărie, reconstituirea cât mai fidelă a celor care nu mai pot fi restaurate, precum şi executarea finisajelor interioare şi exterioare, păstrându-se într-o măsură cât mai mare materialele originale. De asemenea, vor fi instalate sisteme de detecţie a incendiilor şi antiefracţie.

Pentru dotarea culei, vor fi procurate obiecte tradiţionale, dar şi echipamente moderne, interactive (ghid audio, ecrane, panouri informative), asigurându-se astfel o formulă de prezentare cât mai atractivă.

Potrivit reprezentanţilor CJ Dolj, curând va fi semant şi contractul de finanţare pentru restaurarea Culei Cernăteştilor, din comuna Cernăteşti, tot un imobil încadrat drept monumente istorice de categoria A, deci de interes naţional.

Până în prezent, doar culele din judeţul Dolj au fost incluse în astfel de proiecte de reabilitare, derultate de autorităţile locale şi judeţene. În alte zone, imobilele aparţin unor persoane private sau unor firme, care n-au niciun interes să le restaureze, având în vedere şi costurile unei astfel de intervenţii. În rare cazuri, clădirile au fost conservate, însă în cele mai multe situaţii culele au fost lăsate de izbelişte, multe dintre ele fiind în pericol de dispariţie.