Alţi doi miniştri au demisionat joi din guvernul britanic condus de Boris Johnson. Este vorba despre ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, şi ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds.

Ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a demisionat joi, spunând că nu mai crede că valorile onestităţii, integrităţii şi respectului reciproc sunt susţinute de guvernul premierului Boris Johnson, anunţă Reuters.

Lewis s-a alăturat celor aproximativ 40 de politicieni care au demisionat din funcţii guvernamentale în ultimele două zile, într-un efort de a-l forţa pe Johnson să plece de la putere.

Ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds, a demisionat tot joi, afirmând că ţara are nevoie de plecarea premierului Boris Johnson pentru a restabili încrederea în democraţie.

"Mai importante decât orice guvern sau lider sunt standardele pe care le respectăm în viaţa publică şi încrederea în democraţia şi administraţia noastră publică", a declarat Hinds în scrisoarea de demisie adresată lui Johnson.

"Din cauza erodării serioase a acestora, am ajuns la concluzia că ceea ce este corect pentru ţara noastră şi pentru partidul nostru este ca dumneavoastră să vă retrageţi din funcţia de lider de partid şi prim-ministru."

Helen Whately, un ministru junior al Trezoreriei, a demisionat şi ea joi.

Miercuri seara, premierul Boris Johnson nu pătea să intenţioneze să demisioneze şi, pe fondul amplificării presiunilor în Partidul Conservator în sensul retragerii sale din funcţie, l-a demis pe Michel Gove, ministrul Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor, un membru influent al formaţiunii politice.

În contextul crizei politice de la Londra, Downing Street a confirmat, miercuri seară, demiterea lui Michael Gove, un membru influent al Partidului Conservator (centru-dreapta), din funcţia de ministru al Egalităţii, Locuinţelor şi Comunităţilor. Decizia de a-l demite pe Michael Gove a fost anunţată în timp ce o delegaţie de miniştri s-a deplasat la biroul lui Boris Johnson pentru a-i cere să demisioneze.

Zeci de oficiali guvernamentali şi-au dat demisiile miercuri, distanţându-se de premierul Boris Johnson. Primii care au demisionat au fost ministrul Sănătăţii, Sajid Javid, şi ministrul de Finanţe, Rishi Sunak, după care au urmat zeci de oficiali guvernamentali, în principal secretari de stat.

Boris Johnson a obţinut cu greu un vot de încredere în Partidul Conservator în iunie, pe fondul criticilor privind organizarea unor petreceri în birouri guvernamentale, în timpul pandemiei, prin încălcarea regulilor antiepidemice.

În ultimele zile, presiunile s-au intensificat, în condiţiile în care Boris Johnson este acuzat că l-a promovat pe deputatul Chris Pincher în funcţia de adjunct al grupului parlamentar conservator, deşi acesta este vizat de o anchetă privind presupuse agresiuni sexuale.

În plus, miercuri, în cursul audierii în Parlament, premierul Boris Johnson a părut să confirme că în 2018, în timp ce era ministru de Externe, s-a întâlnit singur, fără a fi însoţit de alţi oficiali, cu Alexander Lebedev, un fost agent KGB care are legături cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi care este proprietarul publicaţiilor The Evening Standard şi The Independent. Întrebat dacă a avut vreo întâlnire privată în 2018 cu oligarhul rus Alexander Lebedev, Boris Johnson a declarat că nu îşi mai aminteşte exact, dar a părut să confirme. "Cred că probabil m-am întâlnit, dar trebuie să verific. M-am întâlnit cu el de câteva ori, dacă a fost când eram ministru de Externe, atunci, da", a admis Boris Johnson.

Această dezvăluire este de fapt "foarte gravă", a declarat Nick Timothy, fost şef de cabinet la Downing Street, citat de Sky News.

În Parlament, Boris Johnson a subliniat că nu intenţionează să demisioneze. Întrebat dacă este îmcrezător că va rămâne prim-ministru, el a răspuns: "Sigur". De asemenea, Boris Johnson a exclus varianta convocării alegerilor parlamentare anticipate. "Sigur că exclud această opţiune. Cea mai apropiată dată a alegerilor este peste doi ani, în 2024, cred că este cel mai probabil termen pentru alegeri. Avem sarcini colosale şi avem un volum uriaş de treburi. Vom continua să ne facem treaba", a afirmat Boris Johnson.

Partidul Laburist (centru-stânga) şi Partidul Liberal-Democrat (social-liberal), aflate în opoziţie, cer convocarea imediată a alegerilor anticipate.

Comitetul 1922, un organism al Partidului Conservator, intenţionează să modifice peste câteva zile regulamentul intern pentru a permite depunerea cu rapiditate a unei noi moţiuni de cenzură împotriva premierului Boris Johnson.