Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România estimează că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0719 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 5,73%, în creştere de la 5,33% în exerciţiul anterior.

Datele colectate de CFA în luna aprilie 2024 mai arată că, pentru orizontul de 6 luni, aproape 88% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0172  lei/euro.

În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a scăzut în luna aprilie cu 12,3 puncte până la valoarea de 47,1 puncte, pe fondul scăderii ambelor componente ale indicatorului. 

“După corecţia înregistrată în lunile anterioare de către componenta de anticipaţii, şi componenta de condiţii curente a scăzut substanţial. Astfel, atât indicatorul de încredere, cât şi componentele sale, au ajuns la valorile înregistrate în noiembrie anul anterior. Aceste corecţii vin pe fondul încetinirii economiei, în pofida impulsului fiscal semnificativ, a anticipaţiilor de majoare a deficitului bugetar precum şi a anticipaţiilor de majorare a fiscalităţii în 2025”, spune Adrian Codirlaşu, CFA – Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

Datele sondajului mai arată că deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 5,7% în creştere de la 5,4% faţă de exerciţiul anterior, iar anticipaţiile de creştere economică s-au redus faţă de exercitiul anterior cu 0,8 pp pana la valoarea de 1,9%.

Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,94% în următoarele 12 luni.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanti, 53% anticipează o scădere în următoarele 12 luni în timp ce 23.5% anticipează o majorare a preţurilor iar restul de 23.5% stabilitate. De asemenea 70% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 30% consideră că acestea sunt corect evaluate. 

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.