Industria mare din România solicită compensarea costurilor mari cu energia şi sprijin pentru decarbonizarea sectorului, conform unui comunicat al Asociaţiei Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC)

„Asociaţia Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC) susţine aplicarea unor mecanisme de suport a industriei, în conformitate cu Cadrul Temporar de Criză şi de Tranziţie adoptat de Comisia Europeană, pentru a ne asigura că România nu suferă de o dezindustrializare masivă cu impact devastator asupra sutelor de mii de locuri de muncă, a veniturilor din impozite şi a locului strategic în Europa”, transmit reprezentanţii ABIEC.

România are un risc crescut de dezindustrializare, mai susţine sursa citată: „Deficitul comercial pentru produsele minerale, materiale de construcţii, produse chimice şi metalurgice a atins 9,4 miliarde de euro, în 2023.

Membri ABIEC generează afaceri de peste 4,5 miliarde de euro şi plătesc peste 336 de milioane de euro anual către stat, conform cifrelor  furnizate de asociaţie: „Companiile mari consumatoare de energie plătesc cu 75% mai mult decât competitorii din ţările care au luat măsuri de compensare”

ABIEC solicită compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 şi 2023, pe baza consumului actual sau anterior (dinaintea crizei energetice), sprijin pentru decarbonizarea proceselor de producţie industrială şi pentru investiţii în eficienţă energetică din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea Fondurilor Europene neutilizate în anii precedenţi etc).

„Astfel, industria României, mult diminuată în ultimii ani, va putea concura, în condiţii similare, cu cea a Europei şi cea de la nivel internaţional. Potrivit studiului „Riscul de dezindustrializare a României şi soluţii pentru o industrie mai puternică”, realizat de VALOREM, până în prezent, sprijinul acordat de România prin aplicarea Cadrului temporar de criză şi tranziţie nu a fost aplicat marilor companii industriale spre deosebire de majoritatea guvernelor din Europa care au alocat fonduri substanţiale pentru a proteja industria.”

Printre acestea se numără Italia care a înfiinţat un fond de 23 de miliarde de euro sub formă de garanţii şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată, Germania care a alocat cinci miliarde de euro pentru intervenţii standard, în primă fază, iar apoi a suplimentat succesiv fondurile, Franţa, care a alocat cinci miliarde de euro, completate ulterior; iar Spania a înfiinţat un fond de 6,3 miliarde de euro pentru a limita preţul gazelor naturale pentru producătorii de energie, au mai transmis asociaţia producătorilor.

„Aceste măsuri au vizat sprijinirea producţiei industriale, cu rezultate directe in Produsul Intern Brut al fiecărei ţări, dar şi cu impact pozitiv asupra bugetelor de stat, prin colectarea taxelor şi impozitelor şi prin menţinerea locurilor de muncă.”

Potrivit studiului VALOREM, în România, companiile mari consumatoare de energie plătesc cu aproximativ 75% mai mult pentru energie decât cele din ţările care au luat măsuri proactive de compensare.