Tema centrală – cum facem să creştem valoarea adăugată în România – a fost dezbătută la toate ediţiile din 2023 a emisiunii „Industrii Inteligente”, un proiect editorial al Ziarului Financiar, în parteneriat cu Confederaţia Patronală Concordia şi susţinut de BCR.

Despre creşterea valorii adăugate în economia românească au vorbit Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, Mihai Matei, vicepreşedinte Concordia şi preşedintele ANIS – cel mai mare patronat din industria de software din România, profesorul Răzvan Bologa, care este şi coordonator al programului Nextlab.tech şi Marian Nechifor, fondatorul Transparent Design, procesator specializat pe nişa sticlei plane.

Creşterea valorii producţiei din România este una dintre priorităţile zero ale economiei din România, iar spaţiu de creştere există în toate sectoarele, mai ales în cele în care ţara exportă materie primă şi importă produsele finite din materia primă respectivă. De asemenea, chiar şi în IT, un sector care a cunoscut o explozie în ultimii ani în România, este spaţiu de dezvoltare mai departe, de crearea de produse software româneşti, cu valoare ridicată.

„Trăim o epocă de aur a fondurilor nerambursabile. Suntem la congruenţa mai multor tipuri de finanţări europene. Cele mai multe fonduri merg către cele două tranziţii gemene, cea verde şi cea digitală, iar industria 4.0 le poate încorpora foarte bine pe ambele. Astăzi, asistăm la o revo­luţie industrială, iar companiile care decid să nu investescă în inovaţie ar putea să dispară din piaţă în următorii ani. În acest con­text, putem să spunem că aceste fonduri reprezintă o sursă de dez­vol­tare, dar şi un colac de salvare pentru viitor“, a spus Oana Bâra în cadrul emi­siunii Indus­trii Inteligente.

Investiţiile în educaţie, măsurile fiscale care să avantajeze start-up-urile dublate de politici publice care să susţină şi să încurajeze inovaţia reprezintă princi­palii vectori care ar putea impulsiona dezvoltarea ecosiste­mului local de start-up-uri, pepiniera viitorilor unicorni din România, este de părere Mihai Matei, care conduce patronatul industriei de software din România.

Dacă ar fi să numesc trei vectori principali prin care am putea să ajungem să creăm în viitorul apropiat unicorni în România, primul se referă la investiţiile în sistemul de educaţie, urmat apoi de un set de politici fiscale prietenoase pentru start-up-urile din tehnologie şi un set de politici publice care să încurajeze inovarea.“

Marian Nechifor, fondatorul Transparent Design, procesator specializat pe nişa sticlei plane, a povestit despre planurile companiei de a exporta în ţările arabe produse din România şi, în cadrul aceleiaşi ediţii, Mihaela Iorga, director pe zona corporate a povestit despre transformarea fluxului de producţie prin integrarea robotizării sau automatizării.

„Industria 4.0 este despre eficientizare şi despre integrare, despre cum obţii performanţă într-un mod mai simplu şi sustenabil în contextul actual. Este despre modul în care companiile răspund noilor tendinţe într-un context aflat în mişcare. Putem să privim industrializarea 4.0 şi din perspectiva transformării fluxului de producţie prin integrarea robotizării, softurilor, inteligenţei artificiale. Antre­prenorul câştigă în competitivitate faţă de concurenţa din piaţă, câştigă în faţa clienţilor, iar în acelaşi timp oferă angajaţilor posibilitatea ieşirii din mono­tonia determinată de sarcinile repetitive şi lipsa unei perspective“, a spus Mihaela Iorga la Industrii Inteligente.

Răzvan Bologa, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, a vorbit despre dezvoltarea inteligenţei artificiale şi despre cum se poate creşte competitivitatea economiei naţionale cu ajutorul inteligenţei artificiale.

„Este un lucru cât se poate de bun că avem şansa în acest moment să utilizăm tehnologiile moderne, cum sunt inteligenţa artificială şi robotica, sistemele fizico-cibernetice, pentru a genera creştere economică. Principalul obstacol care trebuie depăşit pentru ca aceste tehnologii să producă beneficii de care să bucure toţi membrii societăţii şi în acelaşi timp să putem creşte valoarea adăugată în economie este educaţia. Trebuie să existe o reformă a educaţiei, dar care să fie abordată plecând de la faptul că informatica este inima dezvoltării sociale şi ea trebuie să se răspândească în multiple alte sectoare, să existe transdisciplinaritate, să existe construcţionism“, a spus Răzvan Bologa.