Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat cifrele lunii iulie, cea mai fierbinte lună în industria HoReCa. Potrivit statisticilor, la 31 iulie, 80,2 % din hoteluri erau de 3 şi 4 stele, iar cele mai multe locuri de cazare au fost concentrate pe litoralul Mării Negre.

Cele mai multe hoteluri, potrivit INS, erau încadrate la categoria 3 stele (54,5% din total hoteluri), 4 stele (25,6%) şi 2 stele (15,4%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 44, cu 8 mai multe faţă de 31 iulie 2022.

Din numărul total de locuri în hoteluri, 45,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,9% au fost în hoteluri cu 4 stele, 16,8% în hotelurile cu 2 stele, 4,8% în hotelurile cu 5 stele, 1,1% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La data monitorizării INS, erau neclasificate pe stele 141 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 88 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind în bungalouri (34,8 % din total în anul 2023), tabere de elevi şi preşcolari 31,9% , iar din cele 1628 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2023, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 168 locuri), nu erau clasificate pe stele.

Din cele 3591 apartamente şi camere de închiriat, un număr de 4 apartamente cu un total de 38 locuri erau neclasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), 29,1% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,2% în „Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 10,9% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 7,4% în „staţiunile balneare”, 3,9% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 32,7% au fost în „alte localităţi şi trasee turistice”.

INS transmite că judeţul Constanţa este lider la numărul de structuri de primire turistică. Primele trei judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente ( inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost: Constanţa (1498), Braşov (1253 structuri de cazare) şi Suceava (810). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (25,7%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe), urmat de judeţul Braşov (7,9%) şi Municipiul Bucureşti (6,5%). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 25,7%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 5,9%.

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2023 a fost de 433,5 mii. Cele mai multe locuri 205,5 mii erau în hoteluri, urmate de apartamente şi camere de închiriat 62,9 mii locuri, pensiunile agroturistice cu 58,1 mii locuri, pensiunile turistice cu 33,9 mii locuri, vilele turistice cu 17,5 mii locuri, hosteluri cu 13,5 mii locuri. După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică ( inclusiv apartamente şi camere de închiriat), 74,6% din totalul camerelor au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,9% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 50,9% din camere erau fără baie sau duş.

Zona „Litorală, exclusiv oraşul Constanţa” a oferit cel mai mare număr de locuri de cazare Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 106,9 mii erau în "staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)", 99,6 mii erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 92,8 mii în „alte localităţi şi trasee turistice”, 82,9 mii în „staţiuni din zona montană”, 40,3 mii în „staţiuni balneare” şi 10,9 mii în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”.