Fabrica Phillip Morris din Otopeni reprezintă un motor economic semnificativ, nu doar prin contribuţiile directe, dar şi prin impactul său pe termen lung, investitiile totale în această unitate depăşind 730 de milioane de dolari, din cele peste 12,5 miliarde de dolari investite la nivel global în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum, a declarat Dragoş Bucurenci, Global Director External Affairs, Philip Morris România.

”În 2023, România a atins pragul de 1 miliard de euro doar din exporturile de produse din tutun încălzit. Este o realizare ce plasează tutunul încălzit pe locul trei în topul exporturilor româneşti, alături de produse agricole precum cerealele, care au fost în mod tradiţional pilonii exporturilor noastre”.

Una dintre pietele cheie pentru companie este Japonia, care a atras aproximativ 42% din exporturile de produse din tutun încălzit al PMI în perioada 2017-2023, iar anul trecut această cifră a crescut la 59%, spune Dragoş Bucurenci.

”Un element esenţial în această ecuaţie este acordul de liber schimb dintre UE şi Japonia, care ne permite, printre altele, să exportăm fără taxe vamale. Valoarea totală a exporturilor româneşti către Japonia a fost de aproximativ 594 de milioane de euro în 2023. Aceste exporturi ne ajută să atenuăm deficitul comercial al ţării şi să susţinem economia naţională într-un context global competitiv. Faptul că putem concura cu succes pe una dintre cele mai exigente pieţe din lume subliniază nivelul înalt de calitate şi tehnologie pe care îl aducem în producţia noastră”.

Fabrica din Otopeni este în paralel un centru de inovare, fiind una dintre cele trei facilităţi din UE dedicate consumabilelor pentru produsele care încălzesc tutunul.

PMI operează în Europa printr-o retea de unităţi de producţie, printre care se numără Grecia, Italia şi România, dar şi fabrici din Germania, Olanda, Elveţia, Polonia, Lituania sau Suedia, prin achiziţia Swedish Match. Produsele fără fum reprezintă deja 38% din veniturile nete globale ale PMI.

În acelaşi timp, Directorul de External Affairs al Philip Morris România atrage atentia că România este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care se constată o creştere a prevalenţei fumatului în ultimii ani.

”Trebuie să fim oneşti şi să spunem răspicat că politicile publice de control al tutunului din ultimii ani au eşuat. Şi este regretabil că, în loc să schimbe vechile abordări, autorităţile insistă cu aceleaşi politici publice ale căror rezultate sunt mai mult decât dezamăgitoare. În acelaşi timp, categoria produselor fără fum are încă o pondere mică pe piaţă dacă ne raportăm la numărul fumătorilor adulţi”.

Din 1 septembrie 2024, Dragoş Bucurenci a fost promovat ca Director External Engagement în cadrul echipei Philip Morria International de la Lausanne.

Vedeti mai jos interviul integral:

Ziarul Financiar: Philip Morris International (PMI) a făcut investiţii semnificative în România începând cu anul 2017. Suma totală anunţată de companie este de peste 730 de milioane de dolari. Care este scopul acestor investiţii?

Dragoş Bucurenci: În ultimii ani, Philip Morris International s-a transformat din temelii cu scopul de a construi un viitor în care ţigările vor fi înlocuite cu alternative mai puţin dăunătoare la fumat. Acest proces este cel mai radical dintre cele care au transformat compania şi industria până acum. Iar Philip Morris România este unul dintre pionerii acestei schimbări, datorită investiţiilor de peste 730 de milioane de dolari făcute în fabrica din Otopeni, din cele peste 12,5 miliarde de dolari investite la nivel global în cercetarea şi dezvoltarea produselor fără fum.

Trebuie să vă spun că fabrica din 2024 nu mai seamănă cu fabrica din anul 2000, când a fost finalizată construcţia ei. Investiţiile constante pe care le-am făcut aici nu doar că ne-au permis să modernizăm această unitate, dar reflectă şi ambiţia noastră de a poziţiona România ca un reper pe harta globală a inovaţiei. Devenită o fabrică de ultimă generaţie, destinată consumabilelor pentru produsele noastre care încălzesc tutunul, fabrica din Otopeni este a doua la nivel european, după fabrica din Bologna.

Obiectivul final al acestor investiţii este o schimbare majoră de paradigmă la nivelul societăţii: să oferim celor aproximativ patru milioane de fumători din România şansa de a lua o decizie informată, bazată pe ştiinţă şi de a renunţa la ţigări în favoarea unor produse fără fum care, deşi nu sunt complet lipsite de riscuri, reprezintă o alternativă mai bună la continuarea fumatului. Dacă vom reuşi să atingem acest obiectiv îndrăzneţ, impactul asupra sănătăţii publice va fi unul uriaş.

Ziarul Financiar : Care este amprenta economică a fabricii din Otopeni asupra economiei României?

Dragoş Bucurenci: Fabrica din Otopeni reprezintă un motor economic semnificativ, nu doar prin contribuţiile directe, dar şi prin impactul său pe termen lung. În 2023, ţara noastră a atins pragul de 1 miliard de euro doar din exporturile de produse din tutun încălzit. Este o realizare ce plasează tutunul încălzit pe locul trei în topul exporturilor româneşti, alături de produse agricole precum cerealele, care au fost în mod tradiţional pilonii exporturilor noastre. Cu toate acestea, spre deosebire de produsele agricole, care sunt materii prime, produsele din tutun încălzit au o valoare adăugată ridicată, rezultată din inovaţie şi tehnologie de ultimă generaţie. Acest lucru contribuie semnificativ la echilibrarea balanţei comerciale a României, subliniind impactul net pozitiv al acestui produs în economia naţională.

Fabrica din Otopeni este nu doar o unitate de producţie, ci şi un centru de inovare şi excelenţă: ea este una dintre cele trei facilităţi din UE dedicate consumabilelor pentru produsele care încălzesc tutunul. Această poziţionare strategică ne permite să fim competitivi pe pieţele internaţionale şi să susţinem obiectivele economice ale României, cu impact direct asupra balanţei comerciale a ţării.

Spun asta mai ales în contextul în care ne-am obişnuit de-a lungul timpului cu ideea că România este mai degrabă un importator net de materii finite şi un exportator de materii prime. Fabrica din Otopeni echilibrează această situaţie prin exporturile sale de produse de înaltă valoare adăugată, fundamentate ştiinţific şi bazate pe inovaţie şi tehnologie avansată. Este un motiv de mândrie, pentru că demonstrăm că România poate fi şi producător şi exportator de produse competitive, cu valoare adăugată ridicată, pe pieţele internaţionale.

Ziarul Financiar: Dacă vorbim despre pieţele internaţionale şi consultăm cifrele PMI, observ că un exemplu notabil este creşterea exporturilor către Japonia. Cum contribuie aceste exporturi la economia naţională şi ce beneficii aduc ele României?

Dragoş Bucurenci: Japonia este, într-adevăr, una dintre pieţele noastre cheie. În perioada 2017-2023, aproximativ 42% din exporturile de produse din tutun încălzit au mers către Japonia, iar în 2023 această cifră a crescut la 59%. Rolul semnificativ al companiei noastre în aceste statistici reflectă atât calitatea şi competitivitatea produselor fabricate în România, cât şi forţa parteneriatelor comerciale pe care le-am construit.

Un element esenţial în această ecuaţie este acordul de liber schimb dintre UE şi Japonia, care ne permite, printre altele, să exportăm fără taxe vamale. Valoarea totală a exporturilor româneşti către Japonia a fost de aproximativ 594 de milioane de euro în 2023. Aceste exporturi ne ajută să atenuăm deficitul comercial al ţării şi să susţinem economia naţională într-un context global competitiv. Tratatul de liber schimb facilitează comerţul şi creează un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor româneşti pe pieţele externe. Este un exemplu excelent de cum politica comercială poate avea un impact direct şi pozitiv asupra economiei noastre.

Mai mult decât atât, prezenţa pe piaţa japoneză este o dovadă a angajamentului nostru faţă de excelenţă şi inovaţie. Exporturile către Japonia sprijină deopotrivă economia românească şi consolidează prestigiul României pe scena internaţională. Faptul că putem concura cu succes pe una dintre cele mai exigente pieţe din lume subliniază nivelul înalt de calitate şi tehnologie pe care îl aducem în producţia noastră. Aceste relaţii comerciale sunt vitale pentru dezvoltarea noastră continuă şi pentru menţinerea unei economii puternice şi stabile. În plus, ele demonstrează capacitatea României de a fi un jucător important în economia globală şi promovează imaginea şi prestigiul ţării noastre pe pieţele internaţionale.

Ziarul Financiar: Europa este o piaţă importantă pentru Philip Morris International. Cum arată până acum anul 2024 pentru Philip Morris International în Europa şi, în special, în România?

Dragoş Bucurenci: Anul 2024 marchează o continuare a eforturilor semnificative ale Philip Morris International pentru reindustrializarea Europei, un proces în care România joacă un rol crucial. PMI operează în Europa printr-o reţea extinsă de unităţi de producţie, printre care se numără Grecia, Italia şi România, dar şi fabrici din Germania, Olanda, Elveţia, Polonia, Lituania sau Suedia, prin achiziţia Swedish Match. Această infrastructură industrială robustă susţine cea mai importantă piaţă a companiei la nivel global şi reflectă angajamentul de a transforma Europa într-un centru industrial modern şi competitiv. De altfel, produsele fără fum reprezintă deja 38% din veniturile nete globale ale PMI. Este un indicator clar al succesului şi angajamentului companiei în direcţia unei transformări profunde spre viitor.

Reindustrializarea Europei este strâns legată de capacitatea de export a României, evidenţiată de performanţele fabricii din Otopeni, care a contribuit la creşterea exporturilor totale ale PMI din Europa. În prima jumătate a anului 2024, PMI a înregistrat o creştere organică a veniturilor de 12,5% şi o marjă operaţională ajustată de 38,4%, susţinută în mare parte de producţia din facilităţile europene. De asemenea, investiţiile semnificative în infrastructura industrială din România şi alte ţări europene au permis extinderea pe pieţe internaţionale exigente, ceea ce a consolidat poziţia Europei ca un hub de exporturi de produse cu valoare adăugată ridicată.

Prin urmare, reindustrializarea Europei şi creşterea exporturilor româneşti nu reprezintă doar procese paralele, ci sunt profund interconectate. Capacitatea de producţie modernizată din Europa, susţinută de reţelele industriale ale PMI, permite României să devină un jucător de top pe pieţele internaţionale. Acest lucru aduce beneficii economice semnificative atât la nivel naţional, cât şi european, şi integrează România armonios în lanţul valoric global şi contribuie la echilibrarea balanţei comerciale a Europei.

Ziarul Financiar: Care sunt provocările cu care vă confruntaţi din perspectivă economică? Dar din perspectiva reglementării şi a promovării produselor alternative la fumat?

Dragoş Bucurenci: Provocările sunt strâns legate de transformarea profundă prin care trece compania noastră, dar şi industria în ansamblu. Inovaţia reprezintă fundamentul eforturilor noastre de a construi un viitor fără fum, iar aceasta nu se limitează doar la dezvoltarea tehnologică, ci implică şi un angajament ferm faţă de ştiinţă şi transparenţă. Pentru ca aceste produse să aibă impactul dorit, este esenţial ca autorităţile de reglementare, atât din România, cât şi la nivel european, să asigure un cadru legislativ adecvat, care să permită dezvoltarea acestor inovaţii şi accesul fumătorilor adulţi care altfel ar continua să fumeze la aceste inovaţii.

Din perspectivă economică, continuăm să investim în România, aşa cum am anunţat anul trecut. PMI şi-a asumat un angajament serios faţă de ţara noastră, iar investiţiile continue în fabrica din Otopeni reflectă nu doar încrederea companiei în potenţialul economic al României, dar şi dorinţa de a contribui la dezvoltarea ei. Acest lucru ne permite să ne dezvoltăm capacităţile de producţie, să creăm noi locuri de muncă, să creştem nivelul exporturilor şi, în cele din urmă, să consolidăm poziţia României ca un centru important pe harta globală a inovaţiei.

Totuşi, pentru a putea continua pe acest drum, este nevoie de predictibilitate legislativă şi de un cadru fiscal echilibrat care să favorizeze inovaţia. Este crucial să operăm într-un mediu economic echitabil, corect şi stabil, care să sprijine toţi actorii economici în demersurile lor de a aduce valoare adăugată economiei locale şi globale.

Ziarul Financiar: PMI consideră că un context de reglementare încurajator şi sprijinul societăţii civile pot pune capăt vânzărilor de ţigări în 10-15 ani în multe ţări. Cum ar trebui să arate reglementarea produselor fără fum?

Dragoş Bucurenci: Au trecut 10 ani de când Philip Morris International a lansat IQOS, primul dispozitiv care încălzeşte tutunul fără să îl ardă, şi a început astfel călătoria către un viitor fără fum. Astăzi, în urma unor investiţii totale de peste 12,5 miliarde de dolari la nivel global, putem spune că suntem pe drumul cel bun: produsele inovatoare fără fum ale PMI sunt disponibile în peste 90 de pieţe şi 36,5 de milioane de adulţi din întreaga lume au ales să folosească aceste produse fără fum. Iar categoria produselor fără fum s-a extins cu o varietate de alternative cu risc redus, cum ar fi tutunul încălzit şi pliculeţele cu nicotină pentru uz oral, toate susţinute de cercetare ştiinţifică şi inovaţie.

Mai avem drum de parcurs din această călătorie, dar facem paşi importanţi mai ales în ţările unde guvernele disting între ţigările clasice, cea mai nocivă formă de consum a nicotinei şi între produsele fară fun care reprezintă o alternativă mai bună. Un element esenţial al acestui cadru este taxarea diferenţiată, care stimulează tranziţia către aceste produse cu risc redus. Însă acest tip de reglementare trebuie să includă nu doar o taxare adecvată, ci şi măsuri care să permită o informare corectă a consumatorilor, care să combată dezinformarea prin accesul la dovezile ştiinţifice existente.

Dacă factorii de decizie nu acţionează, consecinţele pentru sănătatea publică pot fi severe. Experienţa Suediei arată că fumătorii pot trece la produse cu risc redus atunci când primesc informaţii corecte. Suedia este pe cale să devină prima ţară din UE care atinge pragul de doar 5% incidenţă a fumatului – nivelul oficial de „fără fum” stabilit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Succesul se datorează adoptării pe scară largă a produselor fără fum, ceea ce a redus rata fumatului cu 55% în ultimul deceniu. Drept urmare, Suedia înregistrează cu 44% mai puţine decese cauzate de fumat, o rată a cancerului cu 41% mai mică şi cu 38% mai puţine decese asociate cancerului în comparaţie cu alte ţări din UE. Suedia reprezintă, astfel, un exemplu clar despre modul în care un cadru de reglementare adecvat şi o informare corectă pot avea un impact major asupra sănătăţii publice.

Ziarul Financiar: În România, numărul fumătorilor scade într-un ritm relativ lent comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană. Cum s-ar putea accelera această scădere? Ce strategii urmăreşte compania în reducerea efectelor nocive ale fumatului şi cum sunt aplicate în România?

Dragoş Bucurenci: Realitatea despre care vorbim prea rar este că România este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care se constată o creştere a prevalenţei fumatului în ultimii ani. Trebuie să fim oneşti şi să spunem răspicat că politicile publice de control al tutunului din ultimii ani au eşuat. Şi este regretabil că, în loc să schimbe vechile abordări, autorităţile insistă cu aceleaşi politici publice ale căror rezultate sunt mai mult decât dezamăgitoare.

În acelaşi timp, categoria produselor fără fum are încă o pondere mică pe piaţă dacă ne raportăm la numărul fumătorilor adulţi. În acest moment, doar peste jumătate de milion de fumători adulţi români au ales produsele fără fum dezvoltate de compania noastră. Dintr-un total de patru milioane de fumători după aproape un deceniu de promovare a acestor produse alternative. Ţigările vor putea fi înlocuite cu produse fără fum doar dacă aceşti fumători adulţi vor primi acces la informaţii corecte şi la produse fundamentate ştiinţific. Şi în 2024, gradul de dezinformare este foarte mare, iar rolul nostru este să le explicăm fumătorilor că arderea tutunului este problema. Principala cauză a riscurilor pe care fumatul le prezintă pentru sănătate o reprezintă nivelurile ridicate ale compuşilor nocivi şi potenţial nocivi care rezultă în urma arderii tutunului.

Viitorul fără fum pe care ni l-am propus este posibil, iar beneficiile pe care acesta le poate aduce fumătorilor şi sănătăţii publice sunt enorme. Însă nu putem realiza singuri acest lucru, ci doar împreună cu autorităţile şi societatea civilă. Dacă lăsăm deoparte prejudecăţile şi ne uităm sine ira et studio la dovezile ştiinţifice, putem purta un dialog autentic, fundamentat, despre potenţialul acestor produse de a reduce riscurile şi de a contribui la reducerea prevalenţei fumatului, adică, în cele din urmă, la o societate mai sănătoasă. Credem cu tărie că deciziile bine informate pot salva vieţi.