Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania spune care sunt obiectivele celei mai mari bănci din România pentru 2025 – “Creştere, consolidare, focus pe diaspora şi să avem grijă mare de clienţi”.

“Este încă loc de creştere cu câteva puncte procentuale pentru bancă, dar şi pentru consolidarea companiilor Grupului BT“, a menţionat Horia Ciorcilă, răspunzând unor întrebări adresate de ZF. 

Banca Transilvania vrea să-şi consolideze şi mai mult poziţia din piaţă, având în minte câteva obiective pentru acest an: extinderea şi mai mult pe zona companiilor mari cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, extinderea BT Asset Management pentru a da posibilitatea clienţilor să investească mai mult, extinderea în zona clienţilor premium care au venituri mari, extinderea pe leasing, diversificarea modelului de business al BT Broker de Asigurare şi păstrarea poziţiei de lider câştigată anul trecut de către BT Capital Partners ca cel mai mare broker de pe Bursa de Valori Bucureşti. 

Acţionarii băncii au aprobat repartizarea profitului înregistrat anul trecut – 45% distribuire către acţionari, 55% în rezerve pentru creşterea capitalizării băncii.

Mai jos aveţi răspunsurile oferite de Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie de peste 20 de ani: 

1. Cum a fost anul 2024, dincolo de rezultatele financiare, ce a mers bine, ce a mers mai putin bine, cum au mers economia si businessul, ce nu merge in economie  etc.

Fundamental, pentru Grupul BT, 2024 a fost un an bun. Dincolo de rezultatele financiare, am reuşit să ne consolidăm poziţia de lider în banking şi să întărim structura grupului financiar. Avem o dimensiune care ne favorizează din multe puncte de vedere, iar în acelaşi timp focusul nostru permanent este eficientizare. Când creşti o bancă este ca şi cum ai creşte un copil, este nevoie de adaptare pentru că fiecare etapă înseamnă o nouă dimensiune. Banca este tânără, dar matură în acelaşi timp, cu lecţii învăţate, experienţă şi mai ales cu mult curaj pentru următoarele etape. 

O calitate foarte mare a băncii este echipa foarte puternică, loială, cu experienţă. La fel, avem o echipă de top management unită, ceea ce este un lucru la care ţin foarte mult.  

Referitor la economia României, a crescut semnificativ în ultimii ani şi a ajuns în cea mai favorabilă poziţie din istoria noastră. Cu toate acestea, pe fondul pandemiei, al contextului din Europa şi al celui geopolitic, s-au acumulat unele deficite, care acum devin scadente şi trebuie abordate prin soluţii pragmatice, punctuale. Mă refer în special la deficitul bugetar, pentru care avem un context, avem circumstanţe. Desigur că deficitul comercial are şi cauze structurale, consumăm mai mult pentru că avem tendinţa să avem acelaşi nivel de trai ca în Vest, însă producţia din România nu a ţinut pasul, ceea ce se poate soluţiona doar cu investiţii masive din surse interne, inclusiv de la bănci, dar şi din fonduri europene. 2024 a fost un an în care au fost atinse anumite maxime în această privinţă, iar acum abordarea devine urgentă.

2. Care sunt pietele/zonele unde BT a castigat teren sau unde a pierdut teren? 

BT şi-a întărit mult poziţia pe piaţă inclusiv în anul 2024, la fel şi celelalte companii ale Grupului BT, care au crescut atât organic, cât şi datorită achiziţiilor de business-uri. Susţinem toate sectoarele strategice ale României, cum ar fi energie, sănătate, agricultură, infrastructură rutieră, comerţ, producţie, servicii şi transport, pentru a contribui la creşterea competitivităţii României, susţinerea unei economii reziliente şi micşorarea decalajelor faţă de Vest.  Referitor la business, vedem rezultate foarte bune pe partea de companii mari, care pentru banca noastră înseamnă clienţi cu peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri, unde creştem accelerat şi suntem finanţatorul principal al întregului ecosistem corporate din România. 

Unde am crescut şi unde vom avea viteză şi în 2025 este segmentul de clienţi premium, unde acum avem cam 150.000, ceea ce înseamnă cam 4% din clienţii noştri persoane fizice. Averea şi prosperitatea românilor au crescut în ultimii ani, de aceea această nişă este mult mai consistentă, vorbim de oamenii care lucrează în companii mari, antreprenori, specialişti, medici sau arhitecţi, de exemplu, care au venituri peste medie. Pentru ei am lansat produse în 2024 şi câştigăm accelerat cotă de piaţă. 

Pe de altă parte, Bucureştiul, ca piaţă cu cel mai mare potenţial din România, este un loc în care creştem, ca business general. Trebuie să continuăm trendul pentru a ne apropia cât mai mult de cota de piaţă similară şi de magnetismul pe care îl avem la nivel naţional.  

3. Cum sta BT pe zona de large-corporate, care era un obiectiv pt 2024?

Companiile mari reprezintă una dintre zonele de business BT cu cele mai bune rezultate în 2024. Finanţăm de la business-uri antreprenoriale, la multinaţionale, ceea ce înseamnă pentru noi susţinerea unor domenii-cheie, fluxurile comerciale şi economia românească. Marile companii româneşti şi internaţionale sunt cele care au cea mai mare forţă să schimbe România pentru că dispun de capital pentru investiţii majore în tehnologie, infrastructură şi dezvoltare.

Anul trecut, comparativ cu 2023, ţinta pe această nişă de clienţi a fost depăşit semnificativ. Pe partea de credite, avem o creştere de 23%. Acum avem o poziţie foarte bună şi echilibrată pe toate segmentele noastre de business, de la retail, la IMM, la companiile mari. Sunt zone în care mai putem creşte, dar avem o poziţie bună pe toate segmentele principale şi avem planuri mari pentru fiecare. 

4. Care este mesajul pentru actionari?

Le mulţumesc acţionarilor pentru încrederea în bancă, în planurile noastre şi în top management. Facem tot ce depinde de noi ca să venim cu rezultate pozitive pentru ca acţionarii să beneficieze de pe urma creşterii băncii şi a Grupului Banca Transilvania. 

Chiar acum câteva zile am avut adunarea generală a acţionarilor BT, unde acţionarii au decis o repartizare foarte echilibrată a profitului băncii. Circa 55% din profit merge în rezerve şi în capitalizarea BT, iar 45% este repartizat către acţionari. Prin natura banking-ului şi având în vedere partea de reglementare strictă, avem nevoie de foarte mult capital pentru a finanţa creşterea creditării şi a populaţiei, pentru a susţine economia. Prin urmare, o mare parte din profitul nostru se capitalizează şi permite astfel creşterea sumelor finanţate şi creşterea business-ului.

5. Cum arata structura actionariatului? Vrea BT o mai mare diversificare, o mai mare paleta de investitori, mai multi investitori americani, poate?

Structura acţionariatului BT este un motiv de mândrie pentru mine, ca procent al capitalului românesc şi datorită numărului tot mai mare de acţionari. Aproape 80% din capital este românesc. Fondurile de pensii din România deţin cam 26% din Banca Transilvania, ceea ce înseamnă un plus de 8 milioane de acţionari indirecţi, participanţi la fondurile respective. Peste 67.000 de acţionari - persoane fizice şi fonduri de investiţii de peste tot din lume – investesc în acţiunile TLV. Ca să vă faceţi o idee privind magnetismul băncii, anul trecut ni s-au alăturat peste 15.000 de acţionari noi, dublu faţă de 2023.

Fonduri ale unor bănci de investiţii din întreaga lume ne contactează sau solicită permanent informaţii despre planurile şi evoluţia BT, văzând în Banca Transilvania o oportunitate de investiţie, ceea ce mă bucură foarte mult. Când am plasat obligaţiuni în piaţă, un număr semnificativ de fonduri internaţionale au plasat sume consistente. Prin noi categorii de acţionari interesaţi de acţiunile şi obligaţiunile băncii, prin rezultate pozitive, mărim acest cerc virtuos al creşterii: creştem capitalul, pe care apoi îl folosim pentru a finanţa România, Statul şi populaţia. 

6. Care sunt sectoarele economice unde BT aloca/va aloca mai multi bani?

Prin companiile mari, prin care acordăm cele mai mari finanţări, în 2024 şi în primele luni ale acestui an am susţinut principalele sectoare strategice ale României – sănătate, agricultură, eficienţă energetică, producţie de energie din surse regenerabile. Pentru acest an avem în vedere două direcţii strategice pe partea de companii. Primul este sindicalizările, unde banca a contribuit prin expertiză la un număr mare de tranzacţii, al doilea este supply chain finance (finanţarea lanţului de aprovizionare) pentru care Banca Transilvania  oferă soluţii care aduc beneficii segmentului IMM. 

Practic, susţinem antreprenorii să se adapteze volatilităţii pieţei, să-şi crească afacerile şi să-şi adapteze modelele operaţionale, pentru o integrare cât mai bună în ecosistemul antreprenorial european. În paralel, investim susţinut în toate segmentele, tocmai pentru că suntem în expansiune şi vizăm creşterea. Investim şi în retail, unde avem o poziţie foarte bună, în IMM, unde avem un leadership absolut, precum şi în zona companiilor mari, unde avem potenţial mare de creştere. Iar aceste investiţii merg împreună şi se influenţează reciproc datorită sinergiilor. Când finanţăm un client mare, susţinem întregul ecosistem din jurul lui, de la partenerii IMM, la angajaţi. Şi, astfel, în multe cazuri, începem să facem business sau să finanţăm întregul ecosistem. 

7. Ce a castigat BT dupa finalizarea achizitiei OTP Bank Romania, adica cu ce a ramas, business, clienti, cota de piata?

Achiziţia OTP Bank România a fost o idee foarte bună. A contribuit la consolidarea poziţiei de lider a băncii. BT a ajuns la 23% cotă de piaţă, iar câştigul efectiv din achiziţie a fost de 683 milioane de lei. Mişcarea ne-a adus, de asemenea, circa 150.000 de clienţi, o creştere cu 9% a activelor şi cu 13 - 15% creştere a portofoliului de credite, dar şi o prezenţă mai mare în Bucureşti şi în centrul ţării. Avem o retenţie foarte bună a clienţilor OTP Bank România, de peste 90%, fie că vorbim de companii, fie că vorbim de retail. 

Achiziţia a fost inclusiv un plasament bun pentru resursele şi lichiditatea BT, având în vedere că noi aveam depozitele mai mari decât creditele, iar la OTP Bank România a fost exact invers. Desigur, a fost o nouă oportunitate pentru echipă, având în vedere competenţa de a executa rapid, cu succes, integrările de companii, în paralel cu creşterea organică a business-ului. 

Ca orice proiect de acest fel, a însemnat şi provocări, mai ales din cauza integrării rapide, de doar şapte luni, dar am grăbit totul pentru a fi în favoarea, în interesul clienţilor OTP Bank România, pentru ca disconfortul pentru ei să fie cât mai mic.

8. Cum evalueaza acum BT riscul de business in economie avind in vedere tensiunile interne- amenintarea majorarii taxelor, incetinirea economica si tensiunile internationale? Care este riscul pe care si-l poate asuma BT avind in vedere ca este cel mai mare finantator al economie?

Economia României are potenţial mare de creştere. Ne-am apropiat de media Uniunii Europene, dar încă mai este loc de creştere. Să nu uităm că avem diferenţe majore între diverse regiuni ale ţării şi trebuie să contribuim la aplatizarea acestora. Pentru acest lucru este nevoie de investiţii, de capital. Decalajul este explicabil – în Vest, capitalul s-a acumulat în sute de ani, iar în România cumva am luat-o de la zero acum 35 de ani. Dar suntem optimişti şi mergem înainte cu curaj. 

Pe termen lung vedem creştere, dar sigur că aceasta nu va fi egală, vor fi şi turbulenţe şi va fi nevoie de ajustări. Un exemplu în acest sens, matematic şi sustenabil vorbind, nu putem avea pe termen lung o diferenţă atât de mare între cheltuielile şi veniturile Statului.

Ne uităm extrem de atent la toate riscurile, însă suntem şi foarte bine pregătiţi, pentru că avem rezerve de capital consistente şi avem dimensiunea de partea noastră. Mai mult, ultimii ani ne-au învăţat mult despre rezilienţă şi despre importanţa reacţiilor rapide. Deficitele trebuie ajustate treptat, pentru ca orice încercare de ajustare poate produce şocuri în economie, posibil şi reacţii sociale. Taxele trebuie să rămână la un nivel rezonabil atât pentru că în anumite zone sunt deja mari, pentru că trebuie să fim atractivi pentru a atrage în ţară capital, dar şi pentru că avem un decalaj de productivitate faţă de Vest.  

9. Care sunt obiectivele/planurile BT privind trecerea de la o banca clasica, sucursale, etc la o banca mai digitala, in acord cu noile generatii?

Cred că în ziua de azi mult prea puţin mai putem vorbi despre bănci „clasice” deoarece banking-ul a fost una dintre industriile care a investit cel mai mult în tehnologie, transformând total modul în care clienţii fac banking. BT este o bancă universală, pentru toată lumea, fie că preferă banking-ul prin telefon, fie că doresc să treacă pe la noi, cu o mare componentă digitală. Avem una dintre cele mai mari reţele de sedii din România, suntem prezenţi în aproximativ 180 de localităţi prin cele peste 530 de unităţi, dar avem şi aplicaţii-campion, precum BT Pay şi BT Go, un sistem Core Banking de ultimă generaţie, inteligenţă artificială integrată în servicii, chatboţi şi procese automatizate. Acest model hibrid se potriveşte cel mai bine având în vedere numărul foarte mare de clienţi pe care îl avem, de aproape 5 milioane, şi care facilitează foarte mult incluziunea financiară. Diversificarea este de bun augur pentru că ne creşte adresabilitatea, accesibilitatea şi, pe de altă parte, reduce riscurile de piaţă. 

Am făcut investiţii semnificative în tehnologie mai ales în ultimii ani şi vom avea aceeaşi abordare şi de acum încolo. Este clar că aici este viitorul. Tehnologia ne ajută să procesăm milioane de tranzacţii în fiecare zi şi să fim practic coloana vertebrală, prin care trec tranzacţiile şi banii din România. Însă nu vrem să ne limităm în privinţa canalelor de distribuţie. Dorim să avem – în acelaşi timp – cele mai bune aplicaţii, dar şi cea mai bună reţea de unităţi din România. Este parte din planul nostru de integrare verticală a BT, pentru a avea control deplin asupra relaţiei cu clienţii datorită faptului că avem aplicaţii, sedii multe, ATM-uri, soluţii pentru procesarea numerarului. 

10. Cum sta BT vs planuri/obiective pe zonele de leasing, administrarea activelor, administrarea activelor imobiliare, brokeraj?

Obiectivul BT Asset Management este să treacă de 7 miliarde de lei active şi de 400.000 de conturi de investiţii. Suntem în grafic acum datorită dinamicii foarte bune de creştere atât a activelor, cât şi a bazei de clienţi. Ne bucurăm că un număr foarte mare de investitori – peste jumătate dintre clienţii BT AM - au setat un plan de economisire pe termen lung, bazat pe investiţii recurente. 

Referitor la BT Capital Partners, a început anul de pe poziţia câştigată anul trecut, ca cel mai mare broker de pe Bursa de Valori Bucureşti, aşa încât ne dorim păstrarea acestei poziţii. Au fost doi ani istorici la BVB, cu listări de acţiuni şi emisiuni de obligaţiuni, iar ambiţiile sunt în continuare ridicate pe partea de profitabilitate, unde suntem peste ţintele bugetare pentru primul trimestru. Planurile sunt susţinute prin creşterea numărului de clienţi la un nivel record şi prin aportul semnificativ al tranzacţiilor pe pieţe internaţionale cu o creştere de peste 60% faţă de media anului trecut. Leasingul a crescut, de asemenea, foarte frumos. În acest an ne concentrăm pe consolidarea poziţiei prin trei direcţii majore: creştere organică, digitalizare şi extinderea parteneriatelor strategice. Pe partea de brokeraj de asigurare, recent am anunţat un nou CEO, precum şi planul nostru de a diversifica modelul de business al BT Broker de Asigurare, pentru a transforma compania dintr-una de nişă – prin specializarea în asigurările auto, unde suntem şi lideri – într-un broker universal.

11. Ce face BT cu surplusul de lichiditate avind in Vedere ca depozitele atrase sunt mai mari decit credite acordate?

Rolul şi obiectivul Băncii Transilvania este să finanţăm economia şi să folosim cu eficienţă ridicată capitalul, aşa încât să plătim dobânzi cât mai bune la depozite şi să oferim credite cât mai ieftine. Acest lucru, inclusiv pentru că pentru o ţară sau pentru o companie costul redus al finanţării este un avantaj competitiv. Prin urmare, ne dorim să credităm cât mai multe firme şi persoane fizice, dar, pentru că folosim capital şi banii deponenţilor, o facem cât mai responsabil şi suntem obligaţi să ne orientăm exclusiv către clienţii bancabili. Toate acestea ne permit să plătim dobânzi bune la depozite şi, la fel, să oferim credite la costuri accesibile. Rezultatul se vede în creşterea semnificativă peste media pieţei a soldului creditelor la BT. Sigur că nu toate cererile de creditare sunt bancabile, nu toate firmele care vin la noi pentru o finanţare se încadrează în norme şi reglementări. Sunt şi alte provocări, unele specifice ţării noastre, cum este, de exemplu, faptul că avem un număr mare de firme mici sau subcapitalizate. 

Surplusul de lichiditate îl direcţionăm spre investiţii sigure sau cât mai sigure posibil, cum sunt titluri de stat ale României. Ori, disponibilităţile pe care le avem în valută, de la clienţi, le putem plasa în obligaţiuni sau în alte instrumente ale companiilor din România sau ale băncilor din străinătate. Avem un surplus de lichiditate consistent, ceea ce ne oferă un spaţiu de manevră, precum şi flexibilitate când vedem oportunităţi. 

12. Care este urmatorul obiectiv mare pt BT? 

Creştere, consolidare, focus pe diaspora şi să avem grijă mare de clienţi. Este încă loc de creştere cu câteva puncte procentuale pentru bancă, dar şi pentru consolidarea companiilor Grupului BT. Referitor la diaspora, ne uităm foarte atent la românii de pretutindeni, iar prin aplicaţiile pe care le avem putem oferi de soluţii bancare pentru românii de pretutindeni. Acum, aproximativ 14% din clienţii BT sunt români care locuiesc în afara ţării. Italia joacă un loc aparte, având în vedere că de 11 ani avem la Roma inclusiv prezenţă fizică. Pentru românii noştri de acolo am lansat recent BT Pay Italia, care va accelera conectarea financiară  a membrilor familiilor din România şi din Italia. Ne-am propus ca unul din patru români care trăiesc în Italia să facă banking prin BT Pay Italia. Dincolo de obiective, dacă România merge bine, Banca Transilvania merge bine.