♦ Strategia de achiziţii a MedLife a urmărit cumpărarea unor pachete majoritare de acţiuni din spitalele şi clinicile vizate, iar restul să rămână la fondatori ♦ Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife, explică nevoia de antreprenori locali în management, care să cunoască businessul şi piaţa ♦ Ce urmează pentru operatorul medical? Un nou ciclu de achiziţii, produse şi concepte noi. 

Grupul MedLife, cel mai mare jucător medical privat după cifra de afaceri, a urmat o direcţie de achiziţii puternică în ultimii ani, bazată pe cumpărarea unor businessuri locale, create de antreprenori, de obicei medici. Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife, spune că strategia de a păstra în business fondatorii unei clinici sau ai unui spital a făcut deseori diferenţa în negocieri, astfel că în prezent are o „comunitate“ de peste 60 de antreprenori, majoritatea medici. Aceştia ştiu cel mai bine piaţa şi nevoile pacienţilor din fiecare zonă, crede oficialul de la MedLife.

„Ne plac oamenii care sunt asociativi şi care vor să rămână cu ceva în business. Asta este cheia MedLife: vrem parteneri care vor să rămână în business. Am câştigat foarte multe tranzacţii în faţa unor private equity veritabile pentru că noi am căutat mereu să păstrăm fondatorii. Nouă ne trebuie know-how-ul local, vrem oameni care cunosc piaţa, care ştiu ce nevoi au clujenii, timişorenii, ştiu care este modul în care un pacient se comportă şi unde se duce, ce tipuri de servicii lipsesc în oraşul respectiv“, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife.

După ce a lucrat în domeniul bancar, Mihai Marcu s-a alăturat mamei sale, medicul Mihaela Cristescu, şi, alături de Nicolae Marcu, fratele său, conduce astăzi cel mai mare grup medical privat după cifra de afaceri. MedLife pornea în 1996 cu o singură clinică şi patru specialităţi medicale, în Bucureşti. În aproape 30 de ani de la înfiinţare, MedLife are astăzi, pe lângă clinici, şi spitale, laboratoare, cabinete stomatologice, farmacii, distri­buţie de medicamente, dar şi abonamente medicale.

„Noi ne comportăm ca un investitor strategic, nu unul financiar, nu avem un ciclu de ieşire în cinci ani şi atunci avantajul nostru este că putem testa linii de business. Încercăm să impunem în piaţă un produs care înseamnă wellness şi cu sănătate. Acest concept de abonament care le îmbină pe cele două credem că va fi foarte larg răspândit în România. E greu de implementat, este un un pionierat pe care îl facem pe piaţă“, a mai spus Mihai Marcu.

MedLife a anunţat venituri opera­ţio­nale de aproape 2 miliarde de lei în primele nouă luni din 2024, în creştere cu 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit raportului companiei pe Bursă. Profitul a ajuns în aceeaşi perioadă la 20,8 milioane de lei, de cinci ori mai mare faţă de primele nouă luni din 2023. „Anul 2024 a fost un an bun. Anul tre­cut noi am fost într-un ciclu de achiziţii foarte mare. Am avut creştere foarte mare, ceea ce este substanţial, mai ales la dimen­siunea noastră. Sperăm să mai să reluăm un ciclul de achiziţii,  dar nu o să fie imediat, pro­babil că undeva anul următor prin toam­nă vorbim despre un nou asalt de achiziţii sau de investiţii. Depinde de piaţă, pentru că în momentul de faţă piaţa este destul de sa­turată pe zona de achiziţii, nu mai sunt atât de multe companii care pot să intre în an­grenajul nostru“, a mai spus Mihai Marcu.

Zonele vizate sunt Tulcea, Buzău, Baia Mare, Zalău, Alba, dar şi Iaşi, Constanţa, Galaţi pentru dezvoltarea unor spitale. Ce s-a schimbat în prezent în strategia de achiziţii a MedLife este însă mărimea businessurilor pe care le ţinteşte.

„Pentru noi, achiziţiile de 5 mil. euro, care acum şapte-opt ani erau importante, înseamnă astăzi 1% din cifra de afaceri, sunt daily business. Noi nu mai putem să facem creştere prin achiziţii decât cu volume mari, cu cifre mari. Facem achiziţii care par interesante, dar la nivelul MedLife deja sunt relativ mici şi care nu neapărat sunt o presiune pe cash-flow pentru că numai din EBIDA şi din profiturile curente putem să facem astfel de achiziţii“, a spus oficialul de la MedLife.

El a precizat însă că la capitolul achiziţii nu se grăbeşte, mai ales că ultimii ani au adus achiziţii semnificative, care încep să îşi producă efectele. Ieşirea în afara ţării, în Balcani, este în continuare un plan pe lista de obiective.

„Vom creşte organic destul de mult, pentru că avem multe proiecte importante, cum sunt cele de la Timişoara şi Craiova. Este şi Provita care e pe creştere, sunt trei investiţii mari în spitale care vor creşte anii următori şi vom avea o creştere organică din investiţiile mari făcute. Sperăm să găsim o piaţă şi în afara ţării“, a mai adăugat preşedintele MedLife.

La stat sau la privat?

Acţionarul MedLife consideră că spitalele de stat din oraşele mici ar trebui transformate în centre de îngrijire pentru pacienţi, însă urgenţele şi bolile cronice ar trebui tratate în oraşele mari, centrele universitare, acolo unde sunt mai mulţi medici pe o specialitate medicală care să trateze integrat un caz. Medicii, în special cei tineri, vor acces la un stil de viaţă pe care cu greu îl pot găsi în oraşele mici, cu atât mai puţin în zona rurală, crede Mihai Marcu.

În plus, el adaugă că spitalele private pot degreva unităţile de stat de pacienţii care îşi permit să plătească pentru actul medical.

„Privatul nu va înlocui niciodată marile spitale judeţene şi din centrele universitare. Nu are cum. În realitate însă, aceste spitale au nevoie ca pacienţii cu bani şi care vor servicii personalizate să nu ajungă la ei. Şi în Europa avem reţele uriaşe de spitale private, dar ele sunt complementare sistemului public, nu-l pot acoperi. Statul trebuie vadă pacienţii cronici, urgenţele, programele naţionale mari de cancer, boli cronice. Dacă România ar reuşi să aibă cele trei spitale mari (regionale – n.red.) aşezate, va avea un salt mare“, a mai spus Mihai Marcu.