♦ Deficitul bugetar a ajuns la 11 luni din 2023 la 4,64% din PIB. Este bine, a spus premierul Marcel Ciolacu, comentând datele din noiembrie trecut. Este un deficit acceptabil, a mai spus şeful guvernului. Oare?

Consiliul Fiscal, autoritate respectată, dar fără putere de decizie, crede că deficitul bugetar va atinge 6% din PIB în 2023 (datele le vom cunoaşte la finalul lui ianuarie curent). În noiembrie 2023, deficitul a fost de 4,64% din PIB, faţă de o ţintă asumată a guvernului de 4,4% din PIB pe întreg anul. Asta înseamnă 73 de miliarde de lei, adică 15 miliarde de euro, datorie nouă, care se adaugă datoriei publice ce a sărit de 50% din PIB. La 11 luni din 2023, deficitul a fost peste cel din 11 luni din 2022 (4,2% din PIB). La finalul lui 2022, deficitul era de 5,7% din PIB, adică 1,5 puncte procentuale adăugate într-o singură lună. Dacă ne uităm pe datele din ultimii ani, acestea par să întărească convingerea Consiliului Fiscal, anume că deficitul bugetar va ajunge în 2023 la 6% din PIB.

În ultimii trei ani, într-o singură lună, decembrie, deficitul a crescut cu 1% din PIB (2019), 1,8% din PIB (2020), 2% din PIB (2021) şi cu 1,5% din PIB (2022). Într-o singură lună. De ce ar fi 2023 altfel? O să ştim rezultatul după 25 ianuarie ce vine, dar economiştii sceptici se tem că deficitul de anul acesta va fi peste cel de anul trecut, având în vedere că 2024 este anul cu patru rânduri de alegeri, iar în anii cu alegeri nimeni nu se mai uită la pungă şi împarte, ca la nuntă, bani şi-n stânga şi în dreapta.

Guvernul nu a făcut în 2023 nicio rectificare bugetară. Nu ştim dacă a făcut ceva economii prin această decizie care nu este comună. Dar salariile promise trebuie plătite de undeva. Doar că economia nu merge cum se credea că va merge. O creştere de 2% în 2023 (vom şti datele peste câteva luni) ar fi una bună pentru Germania, dar este una foarte mică pentru o economie ca a României, care vrea să recupereze decalajul de decenii faţă de media UE. Crizele succesive pun presiune pe guvern. Inflaţia mare îi scoate pe bugetari în stradă. Guvernul ar da, dar de unde? Creşterea economică este mică, deci bani puţini. Aşa că restul este plătit din împrumuturi care se adaugă deficitului bugetar, care se adaugă, firesc, datoriei publice.

Nu este o explicaţie pentru care guvernul a renunţat la rectificările bugetare în 2023. Dacă a făcut-o ca să nu-şi plătească unii furnizori, atunci plăţile se vor revărsa în 2024 şi, din nou, presiunea va fi pe deficitul de anul viitor. Şi tot aşa, până ce urciorul se va sparge şi vor reveni creşterile de taxe.

La 11 luni din 2023, Finanţele au plătit 13% din toate veniturile sale doar pentru plata dobânzilor la credite. Adică 4,3% din PIB-ul estimat. Bugetul alocat educaţiei a fost în 2023 de 2,9% din PIB, adică cu mult sub ceea ce s-a plătit pentru ratele bancare.