Pe 24 februarie Europa este trezită dintr-o pace care a durat 70 de ani, după ce Ucraina devine ţinta bombardamentelor ruseşti. Lumea întreagă credea atunci că învazia va fi o chestiune de câteva zile, însă nici până în prezent Rusia nu se poate lăuda cu victorii semnificative şi nori negri încep să se adune deasupra Kremlinului, scrie CNCB

Singura victorie pe care o pot sărbătorii trupele ruseşti este ocuparea oraşului Herson, însă şi acolo nu se poate vorbi despre un succes total. Locuitorii ies în stradă şi prostestează, aflându-se de cele mai multe ori faţă în faţă cu mitralierele soldaţilor ruşi. În plus o altă problemă a armatei roşii este contraofensiva ucraineană care ţinteşte reocuparea oraşului.

Războiul ruso-ucrainean durează deja de o lună, iar lipsa bifării unor succese militare importante aduc probleme mari pentru Kremlin.

În primul rând, armata rusă înregistrează pierderi semnificative conform autorităţilor ucrainene. Deşi Rusia a anunţat că doar 1,351 de soldaţi au murit pe câmpul de luptă, numărul acestora ar putea fi de 10 ori mai mare. Rusia a mai trăit un scenariu similar în anii 80 când s-a implicat în războiul din Afganistan, unde în 10 ani de conflict 15.000 de soldaţi au fost ucişi. Totuşi Rusia este în război cu Ucraina de doar o lună.

O altă problemă a lui Vladimir Putin este chiar ura ucrainenilor faţă de poporul rus şi tot ce înseamnă el. Bombardamentele la care Ucraina a fost supusă au distrus spitale, o maternitate şi un teatru important, provocând mii victime în rândul civililor. Aceste drame sunt motivaţia din spatele rezistenţei feroce pe care o opun oamenii Ucrainei. Ucrainienii luptă pentru familiile şi copiii lor, nu pentru a satisface aspiraţiile unui lider scăpat de sub control.

În urma invaziei, Rusia a intrat în vizorul comunităţii internaţionale care a lansat valuri de sancţiuni economice fără precedent. Pe lângă eşecul militar din Ucraina, Rusia lui Putin trebuie să se confrunte şi cu scenariul unui colaps economic istoric. Analiştii sunt de părere că sancţiunile şi războiul au şters 15 ani de creştere economică a Rusiei, iar dacă conflictul va continua ţara riscă se se întoarcă din punct de economic la situaţia primilor ani ai erei post-URSS.

Dacă eşecul militar şi posibilitatea unei prăbuşiri economice nu erau de ajuns, Vladimir Putin mai trebuie să facă faţă şi unei Europe care este gata să renunţe la gazele ruseşti. Acest abandon ar putea însemna o altă lovitură pentru economia rusească, pentru că o mare parte din banii Rusiei provin din vânzarea de energie. Aproximativ 45% din totalul de gaze consumat de UE în 2021 sunt importate din Rusia, însă Comunitatea Europeană îşi doreşte să îşi reducă semnificativ achiziţiile şi să renunţe la combustibilii fosili ruseşti din 2030.

În final, Vladimir Putin trebuie să facă faţă unui „monstru” pe care el singur l-a creat: un Occident mai unit ca niciodată împotriva Rusiei. Putin considera că invazia Ucrainei va dezbina Vestul, creând haos şi forţând naţiunile într-un conflict privind ajutorarea Ucrainei. Visul lui Putin s-a spulberat când SUA şi Europa au bătut palma pentru sancţiuni economice şi livrarea de echipamente militare unei Ucraine care este pe cale să dea Rusiei şah.