♦ Investiţiile străine directe s-au majorat la 3,2 mld. euro în primele patru luni din 2024 de la 2,4 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2023 ♦ Investiţiile cresc în continuare, în ciuda pachetului fiscal pe care guvernul l-a adoptat la începutul anului ♦ Cu toate acestea, deficitul bugetar este în continuare scăpat de sub control şi, din 2025, aşa cum premierul Marcel Ciolacu a anunţat, urmează o nouă reformă fiscală şi întrebarea este cum va fi primită de investitori.

Stocul investiţiilor străine directe (ISD) în România a ajuns la 118 mld. euro în aprilie 2024, după ce, de la începutul anului, investitorii străini au adus în România 3,2 mld. euro, arată cele mai recente date publicate de Banca Naţională a României. Instabilitatea din regiune din cauza războiului din Ucraina, dar şi instabilitatea legislativă din România, reclamată de investitori de-a lungul timpului, nu au afectat, aşa cum arată cifrele până în acest moment, deciziile investitorilor de a aduce bani în România.

Cu toate acestea, încă rămân semne de întrebare. Pentru că, deşi guvernarea PSD-PNL a venit la finalul anului trecut cu cele mai mari creşteri de taxe şi taxe noi de la Revoluţie încoace, pentru a creşte veniturile la buget, deficitul bugetar a continuat să derapeze puternic. La patru luni din 2024, cele mai recente date ale Ministerului de Finanţe, deficitul bugetar, ajuns la peste 3% din PIB, a spulberat orice urmă de dubiu: ţinta de deficit bugetar de 5% din PIB pe final de 2024 este imposibil de atins.

„Investiţiile străine au crescut semnificativ, ajungând la 3,2 mld. euro, o creştere de 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În timp ce unii fac doar circ, investitorii se concentrează pe realitatea cifrelor şi a oportunităţilor pe care le oferă economia românească. În ciuda minciunilor aruncate zilnic de unii care nu au construit niciodată nimic, este clar că investitorii văd potenţialul imens al economiei noastre şi investesc masiv în România“, a reacţionat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la raportul BNR publicat săptămâna trecută.

Investiţiile cresc, dar investitorii se uită şi la datoria publică, la posibilitatea de rambursare, şi la războiul de lângă România. Or, aşa cum a spus premierul Ciolacu, de anul viitor urmează noi modificări fiscale pentru a corecta deficitul bugetar, concomitent cu o nouă negociere cu Comisia Europeană pentru a seta un alt interval de timp în care România să ajungă la ţinta de deficit bugetar. Cea mai importantă întrebare din prisma investiţiilor străine este dacă investiţiile publice care se derulează, cum este Autostrada Moldovei sau modernizarea unei părţi din infrastructura ferioviară, vor cântări mai greu decât creşterea fiscalităţii, dar şi a salariilor, deci a costului cu forţa de muncă, în decizia investitorilor.

Creşterea economică din România s-a bazat în anii de după Revoluţie, dar mai ales din anii 2000, pe investiţiile străine, la fel ca în alte ţări din fostul bloc comunist. Chiar dacă, în genere, pentru investiţii în producţie cu valoare adăugată mai mică, investitorii au ales ţările estice şi România pentru forţa de muncă ieftină şi disponibilă şi pentru taxele mai mici. Or, în ultimii ani, şi salariile şi fiscalitatea au crescut în România. Spre exemplu, în cel mai nou raport INS, salariul mediu net pe economie şi-a consolidat poziţia la peste 1.000 de euro pe lună în România.

În total, investiţiile străine în România au ajuns la circa 118 mld. euro la final de aprilie 2024. În continuare, cei mai mari investitori străini în România sunt Germania, Austria şi Franţa, care au aproape 40% din stocul de investiţii străine în România. Din afara Uniunii Europene, cel mai mare investitor străin în România sunt SUA.