Educaţia financiară a fost tema care i-a adus la aceeaşi masă pe preşedintele României Klaus Iohannis, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) Bogdan Neacşu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Nicu Marcu şi pe câţiva miniştri din guvern, iar deficitele mari, bugetar şi de cont curent, datoria publică ridicată, intensificarea inflaţiei, nivelul scăzut al inter­medierii financiare şi al incluziunii financiare şi îndepărtarea de zona euro sunt câteva dintre problemele României recunoscute şi aduse în discuţie de oficiali.

Iar la categoria soluţiilor oferite se regăsesc „politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România“, „schimbarea modelului de dezvoltare în care investiţiile să devină prioritatea zero“, creşterea intermedierii financiare şi creşterea educaţiei financiare.

„Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare. Pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice. Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei. Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei preţurilor la energie, intensificarea drastică a inflaţiei în ultimele luni, pentru a menţiona doar câteva evoluţii, necesită politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România“, a declarat preşedintele României Klaus Iohannis.