Klaus Iohannis, preşedintele României, i-a transmis lui Francesco Starace, CEO-ul grupului Enel, că-şi doreşte mai multe investiţii în zona de producţie de energie astfel încât securitatea energetică a României să fie întărită. Enel este un grup în care statul italian deţine cel mai mare pachet de acţiuni. Mesajul a fost transmis în cadrul unei întâlniri pe care cei doi au avut-o la Palatul Cotroceni, pe 14 sepetmebrie, într-un context marcat de scumpiri istorice la utilităţi.

„Preşedintele Ro­mâ­niei a subliniat nece­sitatea creşterii consistente a inves­tiţiilor şi a dezvoltării de noi unităţi de pro­ducţie în sectorul energetic, care să contri­buie la conso­lidarea securităţii energetice a României, dar şi în plan regional. În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că pot fi explorate şi fructificate noile direcţii de dezvoltare, cu soluţii pe termen lung, precum electro­mo­bilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de ener­gie“, se arată în comunicatul adminis­traţiei prezidenţiale în urma întâlnirii.

Enel este unul dintre cei mai puternici furnizori de energie din România, cu un portofoliu de 3 milioane de clienţi, şi cu un parc de producţie de energie solară şi eoliană de 534 MW. La începutul anului, Enel Green Power România a semnat un acord comun de dezvoltare pentru un portofoliu de proiecte de peste 1.000 MW cu Monsson Alma, membră a Monsson Group. Proiectele vor fi gata de construcţie în următorii 3 ani şi vor acoperi 500 MW în eoliene şi 500 MW în solare. În plus, acordul prevede şi dezvoltarea a mai bine de 300 MW în baterii de stocare.

În acest timp însă, investiţiile făcute chiar de statul român în zona de producţie de energie sunt nesemnificative. Statul român concentrează prin companiile pe care le deţine 80% din parcul de producţie local, dar în ultimii 30 de ani nu a finalizat nicio investiţie majoră, de la zero.

Acesta lucru dus la transformarea României din exportator net de energie, în importator de energie. Pe zona de gaze naturale, lucrurile stau similar.

Datele oficiale ale Transgaz, compania naţională de transport a gazului natural, arată că dacă în 2010 România avea o producţie de gaze de 11,1 miliarde de metri cubi, anul trecut aceasta a ajuns la numai 9 miliarde de metri cubi. La nivel declarativ însă, gazul este văzut drept combustibilul de tranziţie în tranziţia energetică, dar resursele din Marea Neagră zac şi acum blocate de lipsa de claritate legislativă.

Mai departe, dacă în zona de energie electrică datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în 2010 importul de energie era de numai 0,9 TWh (circa 1% din consumul intern de energie), anul trecut importurile au ajuns la 7,4 TWh (circa 14% dacă raportăm la consumul intern).

Toate aceste rezultate sunt exclusiv rezultatul lipsei de investiţii din sector.

„În cadrul întâlnirii, au fost discutate principalele provocări cu care se confruntă în prezent piaţa energiei la nivel european, precum şi aspectele specifice pieţei autohtone, ale cărei evoluţii din ultima perioadă au creat îngrijorări majore la nivelul consumatorilor casnici şi industriali. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a transmis conducerii Enel Grup că este necesar un efort comun al companiilor din sectorul energetic şi al autorităţilor statului, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri şi instrumente destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar şi firmelor din sectorul productiv, puternic afectate de actuala creştere a preţurilor la energie“, a mai transmis administraţia prezidenţială.

Până la închiderea ediţiei, de la nivel oficial, nu fusese încă anunţat un pachet de măsuri concrete pentru a-i proteja pe consumatorii de energie şi gaze în faţa scumpirilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că pot fi explorate şi fructificate noile direcţii de dezvoltare, cu soluţii pe termen lung, precum electromobilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de energie.