♦ În condiţiile în care România are un deficit anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz, acoperit din Rusia, nu se mai poate vorbi de exporturi de gaze sau de „furnizor de securitate energetică în regiune“, însă noua lege offshore lasă la latitudinea producătorilor de gaz din Marea Neagră unde se va vinde gazul extras.

Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare faţă de varianta din 2018 este eliminarea restricţiei de a vinde 50% din gazul extras în România.

Într-o situaţie ipotetică, dar posibilă potrivit noii legi, dacă, de exemplu, OMV are contracte pe termen lung pentru livrări în Austria şi Ungaria de 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar gazul extras din Neptun Deep ajunge la 6 mld. de metri cubi în 2028, anul de vârf potrivit estimărilor, atunci în ţară mai rămân 2 miliarde de metri cubi, neacoperind nici deficitul intern actual. Până în 2028 însă, producţia de gaze on-shore, acum la sub 9 miliarde de metri cubi, va scădea semnificativ, deci deficitul de gaz intern va creşte. În consecinţă, România, cu  resurse naturale de  200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, s-ar putea trezi în situaţia în care exportă gazul exploatat şi importă de la ruşi.

În aceeaşi vreme, acum, cu un consum anual de circa 12 mld. de metri cubi de gaz, România are o treime din gospodării conectate la reţeaua de gaze şi o lungime a acesteia de nici 50.000 de km. Ungaria, care ar putea fi unul dintre beneficiarii gazului din Marea Neagră, nu are resurse de gaze naturale, dar 95% dintre gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze naturale de 100.000 de km.

Cel puţin 3 miliarde de metri cubi de gaz importă anual România din Rusia, pentru că producţia onshore de 8,8 mld. de metri cubi nu acoperă necesarul intern, care este de 12,2 mld. de metri cubi şi în creştere. Legea veche din 2018 pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră prevedea obligaţia ca 50% din gazul extras să meargă pe piaţa din România, această prevedere fiind unul dintre cele mai mari impedimente pentru ca producătorii să demareze exploatarea zăcămintelor. 

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore“, a anunţat ieri Administraţia Prezidenţială.

Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte - perimetrul Midia şi Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiţia. Acum încep să se mişte lucrurile însă şi la Neptun Deep, după ce Romgaz a achiziţionat jumătate din participaţie, după ce americanii de la Exxon s-au retras din proiect. Cealaltă jumătate din participaţie aparţine OMV Petrom.

Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua partea a acestui an, reprezentând o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual, în condiţiile în care investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor. Estimarea ministrului este că exploatarea la Neptun Deep va începe în 2023, iar primele gaze extrase din acest perimetru vor intra în sistemul naţional începând cu 2026.

Transgaz estimează creşterea consumului intern de gaze din România la 18 mld. de metri cubi anual în viitorii ani, pe fondul conectării populaţiei la gaze naturale şi prin punerea în funcţiune a termocentralelor pe gaz. Consumul de gaze naturale al României este în acest moment de 12,2 mld. de metri cubi anual. Cu o producţia anuală de sub 9 mld. de metri cubi, importurile României de gaze sunt de cel puţin 3 mld. de metri cubi.