♦ Transgaz a semnat 110 contracte de racordare pentru localităţi din diferite judeţe şi 26 de contracte cu consumatori industriali care împreună vor genera un consum de 11,6 miliarde de metri cubi, etapizat ♦ Pe lista consumatorilor se află şi Azomureş, dar şi viitoarele centrale pe gaze care vor fi puse în funcţiune ♦ Practic şi cu gazul din Marea Neagră, cu producţia din Neptun Deep estimată pentru anul 2027, România tot va avea nevoie de importuri.

Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural, a încheiat 110 con­tracte de racordare cu comune şi oraşe din mai multe judeţe şi 26 de contracte cu diferiţi consumatori industriali. Potrivit cererilor depuse, cele 110 contracte de racordare corespund unui debit anual de 3,6 miliarde de metri cubi pe an, iar cele 26 de societăţi comerciale vor avea nevoie de 7,98  mi­liarde de metri cubi pe an, etapizat, în funcţie de punerile în funcţiune. În acest moment, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi, astfel că pe termen lung, în baza contractelor semnate de Transgaz, există oportunitatea dublării cererii interne.

„Nu ne ajung gazele din Marea Neagră pentru consumul intern la orizontul anului 2027-2028. OMV Petrom şi Romgaz sunt în grafic cu proiectul Neptun din Marea Neagră, lucrăm împreună, avem dese întâlniri“, a spus Ion Sterian, directorul general al Transgaz, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2024, eveniment care a avut loc în perioada 27-29 februarie în Bucureşti. La finalul săptămânii trecute, Transgaz a anunţat lista de contracte de racordare care practic ar putea dubla consumul de gaze al României până la finalul acestei decade.

„Consumul de gaze al României este de circa 10,5 miliarde de metri cubi. La Mintia, în 2026, se va pune în funcţiune o centrală pe gaze de 1.700 MW. Aici este un consum de 2,5 mld. metri cubi de gaze. Sunt lucruri certe. Romgaz a anunţat că va finaliza până la finalul anului centrala de la Iernut, încă 1 mld. metri cubi. S-au semnat finanţările din Fondul pentru Modernizare pentru centralele Işalniţa şi Turceni (de la Complexul Energetic Oltenia), unde vorbim de un necesar de încă 1,5 mld. metri cubi de gaze. Pe partea cealaltă avem programul guvernamental Anghel Saligny. Sunt licitaţii în curs şi lucrări în execuţie la tot ce înseamnă distribuţiile din localităţi. Este un program de 7-8 mld. lei din partea guvernului pentru a se trece de la încălzirea pe lemne la gaze. Şi aici prevăd un consum de 3-5 mld. metri cubi“, a enumerat Ion Sterian oportunităţile de consum de gaze care se formează acum pe piaţa internă, după ani de scădere a cererii. Potrivit acestuia, la nivelul anului 2027 producţia de gaze de pe uscat a României se va ridica la circa 7 miliarde de metri cubi, la care se vor adăuga alte 8 miliarde de metri cubi din Marea Neagră.

„Ne vor trebui cu siguranţă gaze din import“, a subliniat Sterian.

În acest sens, Trangaz este implicat în mai multe proiecte cheie şi analizează chiar intrarea în acţionariatul unor investiţii regionale.

„În Grecia, suntem în discuţii pentru a intra în acţionariatul a două-trei terminale de LNG (gaz natural lichefiat) şi la fel în Polonia ne interesează să fim acţionari şi parteneri de operare în terminalul care se construieşte la Gdansk.“ În cea mai conservatoare variantă, terminalul din Gdansk va avea o capacitate de

6,1 miliarde de metri cubi pe an, dar poate ajunge până la 10,6 miliarde de metri cubi pe an, termenul pentru finalizarea acestei investiţii fiind 2028. Practic, dincolo de obiectivele proprii legate de tranziţia energetică, din acel moment Polonia va putea să-şi intensifice prezenţa în regiune, exportând un gaz pe care nu îl produce, dar dovedind importanţa investiţiilor în infrastructura strategică. De partea cealaltă, în România, la începutul lui 2027, vor fi extrase primele molecule de gaze din zona de mare adâncime a Mării Negre. 

„Sunt în discuţii pentru aceste proiecte pentru a asigura ţara şi pentru a avea tranzit cât mai mare. Prin ce am construit în ultimii patru-cinci ani, suntem a patra companie ca infrastructură din Europa. Poziţia strategică a României ne dă anvergura de a discuta securitatea în aprovizionarea regiunii, centrul, estul Europei, Balcanii.“

„România joacă un rol strategic foarte important.“

Sterian a precizat însă că partea de finanţare este dificilă, iar ea este îngreunată tocmai de comisia europeană şi de planurile de neutralitate climatică, dar chiar şi aşa Transgaz reuşeşte să obţină finanţare şi are o bună colaborare cu băncile.

Legat de tranziţia energetică şi de oportunităţile pe care aceasta le aduce, cum ar fi zona de hidrogen, de exemplu, Sterian a invitat la o prioritizare a proiectelor în cazul României, pornind chiar de la resursele sale, dar şi la un focus mai mare pe partea de a genera consum, prin investiţii în zona de producţie industrială.

„Întâi hai să ne racordăm noi localităţile la gaze, să nu se mai încălzească oamenii cu lemne, şi apoi să vorbim de hidrogen. O ţară fără producţie este o ţară fără viitor“, a mai spus Sterian.

Transportatorul de gaze naturale Transgaz (simbol bursier TGN), controlat majoritar de statul român, a încheiat anul trecut cu un profit net de 172,4 milioane de lei la nivelul întregului grup. La nivel individual, profitul net a ajuns la 160 de milioane de lei. Din raportul preliminar consolidat publicat la Bursă reiese că veniturile din activitatea de exploatare au ajuns la 1,78 miliarde de lei la nivel consolidate.