Benzinăriile şi staţiile GPL nu au niciun fel de obligaţie de avea o asigurare pentru ca­zuri precum cel care a avut loc la Crevedia, dar pentru o maşină, indiferent de vechime, se impune obligativitatea de a avea o poliţă RCA cu o limită de despăgubire de 6 mil. euro.

♦ Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker: Noi, specialiştii din industria de asigurări, am aşteptat cu toţii ca după fenomenul Colectiv să apară obligativitatea pentru asigurările de răspundere civilă la toţi agenţii economici care lucrează cu public, ca de exemplu benzinării, săli de teatru, de film, săli de evenimente, malluri l Răzvan Mitu, CEO al Forte Gaz: Avem asigurare de incendiu şi alte calamităţi pentru a putea fi noi despăgubiţi în cazul unui incident şi avem şi o asigurare de răspundere civilă faţă de terţi, dar niciuna din acestea nu este obligatorie.

Benzinăriile şi staţiile GPL nu au niciun fel de obligaţie de avea o asigurare pentru ca­zuri precum cel care a avut loc la Crevedia, dar pentru o maşină, indiferent de vechime, se impune obligativitatea de a avea o poliţă RCA cu o limită de despăgubire de 6 mil. euro.

În cazul Crevedia au explodat trei cis­ter­ne ale firmei Flagas deţinute de Ionuţ Dol­du­rea, fiul primarului din Caracal, Ion Dol­du­rea, nu se ştie dacă compania are o asi­gurare de răspundere civilă, ce se întâmplă într-o situaţie de genul acesta, când o firmă îşi desfăşoară activitatea şi produce daune sau dacă are vreo asigurare pe celelalte staţii pe care le deţine şi se pot folosi în acest caz.

Pe lângă problema deţinerii unei asi­gurări şi a faptului că legea nu prevede obli­gativitatea unei asigurări de răspun­dere civilă staţiilor de benzină sau GPL, ce se întâmplă cu locuinţele afectate de un asemenea eveniment. Nu ar trebui ca pe o anumită rază, de exemplu de 100 de metri în jurul staţiilor GPL, firmele care deţin staţiile să aibă o asigurare de răspundere civilă sau să se asigure că proprietarii lo­cuinţelor din jur au o asigurare de locuinţă în cazul unui asemenea eveniment? Din perspectiva daunelor produse locuinţelor poliţele PAD, care acoperă doar trei riscuri, respectiv inundaţii, alunecări de teren şi cutremur, nu ar fi putut fi activate. Pe de altă parte, asigurările facultative de locuinţă, care nu pot fi făcute fără o poliţă obligatorie şi care vin în completarea PAD cu acoperirea de riscuri suplimentare, au posibilitatea de a asigura, pe lângă o valoare cât mai apropiată de cea reală a imobilului, şi bunurile din locuinţă. Din păcate, în România doar 20% din totalul de peste 9,6 milioane de locuinţe sunt asigurate cu o poliţă obligatorie PAD şi sub 20% din acestea au o poliţă facultativă.

Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că legea ro­mâ­nească nu impune niciun fel de asi­gurare de răspundere civilă pentru situaţii de genul acesta. „Din păcate legea româ­nească nu impune niciun fel de asigurare de răspundere civilă. Noi, specialiştii din industria de asigurări, am aşteptat cu toţii ca după fenomenul Colectiv să apară obli­gativitatea pentru asigurările de răspun­dere civilă la toţi agenţii economici care lu­crează cu public, ca de exemplu benzinării, săli de teatru, de film, săli de evenimente, malluri. Problema este că la asigurările acestea de răspundere civilă faţă de terţi este foarte greu să pui persoana în situaţia dinaintea producerii evenimentului asigu­rat cum este la Casco sau RCA“, a explicat Ştefan Prigoreanu.

„În schimb, poate să ajute omul să treacă mai uşor din punct de vedere financiar peste nenorocire. Unii oameni pot să stea în spital, alţii nu mai pot să muncească o perioadă. În mod normal ar trebui să existe obligativitatea unei astfel de poliţe“, a completat acesta.

El a mai adăugat că pe lângă problema privind lipsa obligativităţii unor astfel de comercianţi de a avea o asigurare de răspundere civilă, există şi problema limitei asigurate.

Dacă vrei să te protejezi ca şi societate poţi face o asigurare de răspundere civilă şi poţi include orice risc produs unui terţ. Este foarte simplu, dar trebuie să fie şi limite de bun simţ. Dacă limita este de 10.000 lei de exemplu, nu foloseşte la nimic la un eveniment precum cel de la Crevedia.

„Un aspect este să se înţeleagă că se poate produce un risc şi ca şi companie există o vulnerabilitate. Trebuie să existe o componentă de responsabilitate socială prin care să se înţeleagă că o astfel de asigurare nu este pentru companie, ci pentru alte persoane şi trebuie să fie la o valoare corect estimată. Un RCA acoperă până la 6 mil. euro vătămări corporale. O benzinărie nu ar trebui să aibă măcar atât?“, a mai adăugat Ştefan Prigoreanu.

În acelaşi timp, Răzvan Mitu, CEO al Forte Gaz a spus pentru ZF că deşi legea nu prevede obligativitatea unei asigurări de orice fel pentru staţiile de benzinărie sau GPL, în cazul Forte Gaz, având în vedere că multe dintre staţii sunt construite împreună cu banca a fost necesară o poliţă de asigurare de răspundere civilă, atât pentru societate astfel încât să fie despăgubită în cazul unui eveniment, dar şi faţă de terţi.

„Din păcate nu există o asigurare specifică activităţii noastre. Noi pentru staţii, pentru că multe dintre ele sunt construite împreună cu banca, avem asigurare de incendiu şi alte calamităţi pentru a putea fi noi despăgubiţi în cazul unui incident şi avem şi o asigurare de răspundere civilă faţă de terţi, dar nici una din acestea nu este obligatorie. Este o asigurare tip pe care o primim de fiecare dată când construim o staţie, dar nu constituie obligativitate, doar în cazul în care construim cu banca“, a explicat Răzvan Mitu.

El a mai adăugat că dacă se produce un asemenea eveniment ar trebui să fie acordate despăgubiri din partea vinovatului, în speţă societatea.

„Noi am mai avut o speţă în care o maşină a intrat într-o pompă şi nu a fost vina noastră. Atunci în baza RCA-ului pe care îl avea conducătorul auto ne-a despăgubit cu privire la echipamentul din staţie“, a mai spus CEO-ul Forte Gaz.

Răzvan Mitu, CEO al Forte Gaz: Noi am mai avut o speţă în care o maşină a intrat într-o pompă şi nu a fost vina noastră.