Totul a început cu programul „Familie 500 plus”, o carte câştigătoare în alegerile din 2015. Se numea 500 plus pentru că oferea 500 de zloţi (110 euro) pe lună fiecărei familii pentru cel de-al doilea copil şi următorii. 

Creşterea alocaţiei pentru copii, pentru toţi copiii, de la 500 de zloţi pe lună la 800 de zloţi, medicamente gratuite pentru cei mici, pentru adolescenţi şi bătrâni şi credite sigure pentru locuinţe cu dobândă prietenoasă la plata căreia contribuie şi statul sunt măsuri prin care Polonia speră să încurajeze formarea de familii cu copii. Sunt bani mulţi care se duc spre milioane de oameni. Se ridică rezultatele la nivelul  costurilor?

Totul a început cu programul „Familie 500 plus”, o carte câştigătoare în alegerile din 2015. Se numea 500 plus pentru că oferea 500 de zloţi (110 euro) pe lună fiecărei familii pentru cel de-al doilea copil şi următorii. Cele mai sărace familii primeau bani şi pentru primul copil, iar în 2019 programul a fost extins pentru a acoperi şi primul copil indiferent de venituri. Astfel, s-a deschis calea pentru „Familie 800 plus”, care va fi lansat anul viitor, după alegerile care au avut loc în această toamnă. Deşi a  fost descris ca un program populist, un vehicul de atragere a alegătorilor pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS), programul a fost bine primit de populaţie şi de aceea a ridicat ştacheta pentru toate partidele politice.

„Familie 800 plus” va oferi familiilor câte 800 de zloţi (180 euro) pe lună pentru fiecare copil. Nu se ţine cont de câţi membri are familia, de ce venituri au părinţii şi pe ce sunt cheltuiţi banii. Pot fi cheltuiţi pentru şcoală, pentru mâncare, jucării sau călătorii. „800 plus” este urmaşul direct al „500 plus”, reprezentând prima actualizare a celebrului şi deja veteranului program lansat în 2016. „Familie 500 plus” a fost extrem de popular deoarece a fost considerat un instrument de combatere a sărăciei în rândul copiilor. Însă nu acesta a fost scopul principal. PiS a pus familia pe primul loc în programele sale guvernamentale, iar primul obiectiv al „500 plus” a fost creşterea ratei naşterilor.

Un astfel de rezultat încă se lasă aşteptat, după cum a recunoscut în 2020 chiar guvernul. Încurajarea naşterilor, o măsură menită să contribuie la rezolvarea celei mai grave probleme cu care se confruntă naţiunile est-europene, declinul demografic, s-a dovedit ceva dificil, dacă nu imposibil, nu doar în Polonia, ci şi în celelalte ţări din regiune. Ungaria, unde ca şi în Polonia guvernul pune accent pe formarea familiilor şi pe stimularea creşterii numărului de copii poate mai mult decât Varşovia, a eşuat.

Tendinţele demografice, date, printre altele, de nivelul de trai, de schimbările din societate şi cultură şi de decalajele dintre Est şi Vest, sunt greu de contrazis. În cazul Poloniei, datele oficiale arată că numărul naşterilor a crescut după introducerea „500 plus” în primăvara anului 2016, dar apoi a scăzut înapoi la nivelul de dinainte de lansarea programului, scrie Notes from Poland. Specialiştii spun că de vină pot fi condiţiile demografice preexistente. Iar concluzii într-o chestiune atât de dificilă şi complicată precum amorsarea bombei demografice nu pot fi trase într-o periodă atât de scurtă de timp.

Pe de altă parte, în perioada 2016-2017 Polonia a trecut printr-un episod de boom economic care-i făcea pe ziariştii de la The New York Times să se întrebe dacă nu cumva această naţiune va deveni următorul motor economic al Europei, aşa cum China sau India sunt pentru economia Asiei. Atunci, afacerile poloneze erau în plină expansiune internaţională. Apoi au urmat o serie de crize şi incertitudini economice internaţionale, printre care o încetinire sincronizată a economiilor mari şi colapsul din pandemia de Covid-19.

Impulsului dat naşterilor de „500 plus” i-a urmat o scădere care a făcut ca în octombrie 2019 deficitul demografic al Poloniei (diferenţa dintre rata deceselor şi cea a naşterilor) să ajungă la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial.  Totuşi, programul continuă. După exinderea sa, acesta costă 42 de miliarde de zloţi (9,3 miliarde euro) pe an. A fost criticat că a încurajat 100.000 de femei să iasă de pe piaţa muncii şi că nu rezolvă problema inegalităţilor în distribuirea veniturilor. Dar mai presus de toate a fost creditat cu o contribuţie semnificativă la scăderea numărului de familii care trăiesc în sărăcie. Este un program introdus la timp pentru a amortiza impactul pe care l-a avut valul de inflaţie record asupra puterii de cumpărare a gospodăriilor. Dar la o inflaţie de peste 18%, valoarea reală a alocaţiei de 500 de zloţi a scăzut sub 350 de zloţi. De aceea,  guvernul PiS a hotărât adaptarea „500 plus” la vremurile actuale, adică transformarea lui în „800 plus”. Şi costurile cresc, de la 40 de miliarde de zloţi pe an la 62-66 de miliarde de zloţi, arată experţii. La acestea se adaugă cheltuielile cu un program cu totul nou, aplicabil începând cu anul viitor: medicamente gratuite pentru tinerii cu vârste de până la 18 ani ani şi pentru persoanele de peste 65 de ani. Nu este o promisiune, ci o lege semnată de preşedinte.

Şi acest program este extinderea unuia mai vechi, care asigura medicamente gratuite pentru vârstnicii de peste 75 de ani. Versiunea nouă asigură accesul gratuit la medicamente pentru 16 milioane de polonezi, potrivit datelor guvernului. Şi acest program este criticat, spunându-se că pune presiuni şi mai mari pe cei care muncesc şi pe antreprenori. Cei care l-au gândit asigură însă că prin accesul gratuit la medicamente cetăţenii vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar. Extinderea programului este posibilă datorită managementului mai eficient al finanţelor publice şi prin lupta în forţă contra mafiei TVA. Are Polonia resursele necesare pentru a acoperi astfel de cheltuieli, mai ales acum când economia nu o duce deloc bine, aşa cum este cazul majorităţii economiilor europene, şi când inflaţia face surprize neplăcute? Cheltuielilor sociale li se adaugă şi miliardele de euro investite în modernizarea şi înzestrarea armatei cu cele mai moderne şi puternice arme. Deficitul bugetar va creşte, iar guvernul o ştie. În actualizarea proiectului de buget pentru 2024 este prevăzut un deficit de 4,5% din PIB, peste cel de 3,4% prognozat în aprilie. Proiectul menţionează venituri bugetare de 683,5 miliarde zloţi (135 miliarde euro), la un deficit de 164,7 miliarde zloţi, arată Deutsche Welle. Datoria va creşte, cu siguranţă. Nevoia de împrumut pentru 2024 este proiectată la 225,4 miliarde euro, sau 6% din PIB, cu 55% peste nivelul de anul acesta. Analiştii spun că Polonia va trebui să se orienteze căre pieţele internaţionale de finanţare. Însă Polonia poate produce surprize în ceea ce priveşte bugetul. Deficitul din 2022 a fost cu aproape 60% mai mic decât cel prevăzut, în pofida efectelor de lungă durată ale pandemiei, ale războiului pornit de Rusia contra Ucrainei şi a primirii a milioane de refugiaţi ucraineni. Anul acesta va fi mai greu deoarece guvernul a redus la zero TVA la alimentele de bază şi a diminuat taxa pentru combustibil, gaze, încălzire, electricitate şi altele pentru a apăra gospodăriile şi afacerile de şocul inflaţiei şi al crizei energiei. Performanţa bugetară din 2022 reflectă eforturile guvernului de a îmbunătăţi colectarea taxelor. Veniturile din TVA au fost cu aproape 7% mai mari decât în anul anterior. Iar taxele pe profiturile companiilor au fost cu 34% mai mari. Datele Comisiei Europene arată că Polonia are experienţă şi se descurcă bine cu eficientizarea colectării taxelor. În perioada 2016-2020 a ocupat locul doi în UE la îmbunătăţirea colectării TVA. În 2020, „decalajul TVA“ al Poloniei - un indicator al diferenţei dintre veniturile aşteptate din Taxa pe Valoarea Adăugată şi cele colectate efectiv - a fost de 11,3%, a constatat Comisia. Nivelul a fost cu 9,1 puncte procentuale mai mic decât în 2016. Doar Letonia, cu 10,8 puncte procentuale, a avut un succes mai mare. CE a evidenţiat implementarea standardelor internaţionale SAF-T privind schimbul electronic de date şi „introducerea altor măsuri care vizează frauda şi evaziunea“.

Programul asigură o dobândă de 2% timp de zece ani la credite imobiliare pentru anumite persoane, cum ar fi tineri polonezi sau femei poloneze cu probleme din cauza cărora nu ar primi împrumuturi de la băncile comerciale. În aceşti zece ani, diferenţa dintre dobânda de 2% şi cea a pieţei este plătită de stat. După trecerea perioadei, cumpărătorul plăteşte dobânda la nivelul pieţei. Valoarea creditului diferă în funcţie de cumpărător. O persoană poate obţine un împrumut de până la 500.000 de zloţi (112.000 euro). În cazul unui cuplu căsătorit sau al părinţilor cu copii, creditul poate ajunge la 600.000 de zloţi (134.000 euro). Ratele plătite la bancă pot fi cu 1.000-2.000 de zloţi mai mici decât cele standard. În octombrie, valoarea totală a fondurilor acordate prin „Credit sigur 2%” ajunsese deja la şapte miliarde de zloţi (1,56 miliarde euro), de două ori mai mult decât era prevăzut pentru finalul acestui an. În fiecare săptămână sunt semnate contracte de peste un milliard de zloţi. Polonia a mai avut programe de subvenţionare a achiziţiilor de locuinţe, precum „Apartamente pentru tine“, „Familia pe cont propriu“ sau „Credit fără să plăteşti“, însă niciunul nu a fost atât de popular cum este „Credit sigur 2%”. Specialiştii spun că acesta înjumătăţeşte calea până la o locuinţă.

„Credit sigur 2%”, cel mai popular program guvernamental de achiziţii de locuinţe din istoria Poloniei moderne

Pandemia, criza de energie, creşterea dobânzilor, cea mai acută criză a costului vieţii de decenii, dar şi programele sociale îşi pun amprenta asupra pieţelor imobiliare din Europa de Est, însă în mod diferit, în funcţie de specificul şi problemele fiecărei ţări. În Polonia, piaţa imobiliară este ţinută în mişcare de programele guvernamentale de credite pentru locuinţe.

După luni de secetă pe piaţa creditelor imobiliare, rezultat al creşterii dobânzilor, numărul de cereri a început să crească odată cu lansarea „Credit sigur 2%”, în iulie. Programul guvernamental de subvenţionare a achiziţionării primei locuinţe a creat  febră pe piaţă. Ministerul dezvoltării a anunţat că peste 47.600 de cereri au fost făcute doar în primele zece săptămâni de la lansarea „Credit sigur 2%”.  Astfel, numărul de posibili cumpărători a crescut cu peste 200% faţă de anul trecut.