În staţiile de tramvai din Budapesta au început să apară pancarte şi reclame care arată o felie de pizza alături de sloganul „De ce să te mulţumeşti cu mai puţin?” Maghiarii sunt acum îndemnaţi să îşi aminească impactul aderării la Uniunea Europeană şi să aleagă „mai mult Europa”, scrie Bloomberg.

Mesajul ar putea părea inutil într-o ţară fostă comunistă care a absorbit peste 100 de miliarde de euro de când a aderat la Uniunea Europeană în 2004, printre cele mai mari niveluri  pe cap de locuitor. Însă campania reflectă problema unei evoluţii alarmante a sentimentului proeuropean într-o naţiune care a devenit cel mai critic test al integrităţii UE.

După ani de zile în care prim-ministrul Viktor Orban a dominat viaţa publică prin criticile sale la adresa UE, contraofensiva pentru a ajunge la cetăţenii obişnuiţi vine în contextul în care sondajele arată că maghiarii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre est. Riscul este că o scădere a sprijinului popular pentru UE ar putea slăbi cel mai important instrument de protecţie împotriva autointitulatei conduceri iliberale a lui Orban.

Cel mai recent Eurobarometru indică o scădere de 12% a sprijinului pe care îl acordă Ungaria familiei europene, fiind totodată cea mai abruptă scădere înregistrată în rândul celor 27 de membri UE.

Un sondaj privind relaţiile cu alte ţări pentru ziarul de centru-stânga Nepszava a constatat că majoritatea susţinătorilor lui Orban - de departe cea mai mare grupare politică - se consideră „mai apropiaţi” faţă de ruşi şi chinezi şi „mai puţin apropiaţi” faţă de americani şi ucraineni. În schimb, ruşii au fost cei mai puţin populari în rândul populaţiei în general, potrivit rezultatelor publicate la 17 aprilie. 

„Acest lucru este extrem de semnificativ şi înfricoşător, având în vedere cât de repede se schimbă atitudinile. Este uimitor cât de eficient a fost Orban în distrugerea atitudinii proeuropene a Ungariei”, a declarat Daniel Hegedus, cercetător la German Marshall Fund din Berlin.

Ieşirea Regatului Unit din UE în ianuarie 2020 a privat blocul comunitar de cea de-a doua mare economie a sa, după un referendum care a provocat dezbinare şi pe care guvernul britanic a crezut că îl poate câştiga.

Cu toate acestea, un accident politic similar în Ungaria - deşi mai puţin costisitor - ar fi, fără îndoială, mult mai simbolic, având în vedere faptul că a ţara a fost cândva emblema succesului expansiunii UE de după Războiul Rece.

Împreună cu Polonia, Orban a avut o dispută cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte controlul guvernului asupra instituţiilor democratice, cum ar fi sistemul judiciar şi mass-media. Oficialii UE s-au concentrat, de asemenea, asupra corupţiei din Ungaria, care ocupă în prezent un loc de top între statele membre în clasamentul realizat de Transparency International.

UE blochează în continuare finanţarea de peste 28 de miliarde de euro pentru Ungaria din cauza preocupărilor sale, deşi Johannes Hahn, comisarul pentru buget, a declarat joi, într-un interviu, că aproximativ 13 miliarde de euro ar putea fi deblocate în următoarele săptămâni, în urma unui acord menit să depolitizeze instanţele.

Orban a respins în repetate rânduri ideea că ar intenţiona să scoată Ungaria din UE. Plecarea nu ar avea sens, a spus el, având în vedere cât de strâns legată este ţara de blocul comercial. Aproape patru cincimi din exporturile sale ajung pe piaţa fără frontiere a UE, iar economia sa este susţinută de investiţiile unor companii germane precum Mercedes-Benz Group AG şi BMW AG.

Cu toate acestea, întrebările legate de angajamentul european al premierului ungar - şi, în sens mai larg, de loialitatea sa occidentală - au semănat îndoieli cu privire la planurile lui Orban, mai ales având în vedere acţiunile şi retorica sa de când Rusia a invadat Ucraina.

În prezent, zeci de posturi de radio şi televiziune, ziare şi site-uri web controlate de maşinăria politică a lui Orban încearcă să convingă societatea că sprijinul acordat UE dăunează de fapt Ungariei.

Panourile publicitare sponsorizate de guvern afişează imaginea unei bombe pe care scrie „sancţiuni” sau mesaje de genul „UE ne ruinează”. 

În cadrul unei apariţii pe un post local de radio, Viktor Orban a declarat la 31 martie că oamenii au tot dreptul să pună la îndoială „întreaga existenţă” a UE, pe fondul sprijinului acordat Ucrainei. Două săptămâni mai târziu, el a spus că retragerea ajutorului dat de Blocul European ar pune capăt războiului.

„Ungaria nu a reuşit niciodată să internalizeze cu adevărat valorile UE, a fost vorba cu adevărat despre bani. Acum banii nu mai curg, problemă la care se adaugă şi propaganda, şi care creează un sentiment anti-european foarte puternic, pe care Orban îl poate exploata la maxim”, a declarat Agnes Urban, director al Mertek Media Monitor, un organism de supraveghere a presei din Budapesta