O mare parte din Europa caută să reducă ajutoarele garantate de stat care au fost lansate pe fondul pandemiei, în contextul în care criza sanitară nu mai reprezintă un pericol pentru economii. Italia se confruntă cu o problemă în acest context pentru că companiile au încă de returnat statului „munţi” de bani, ceea ce complică eforturile guvernului care încearcă să ajute bussinesurile să treacă peste criza energetică.

În vară, potrivit datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană, companiile aveau de returnat de peste 120 de miliarde de euro. Italia se confruntă cu o problemă pentru că deţine cele mai multe obligaţiuni gurvernamentale din zona euro care încă nu au fost rambursate, chiar dacă ţara nu reprezintă cea mai mare economie din regiune.

Această situaţie pune guvernul Giorgiei Meloni într-o dilemă serioasă: cum şi în ce măsură mai poate guvernul să sprijine companiile, care se confruntă cu costuri din ce în ce mai mai pentru energie, într-un mediu economic care încetineşte vizibil?

În contextul crize energetice, guvernul are de gând să lanseze un pachet de ajutor financiar care să permită companiilor să-şi eşaloneze plata facturilor la energie pentru o perioadă de doi ani. Totodată, guvernul va fi gata să plătească către furnizorii de gaze şi energie electrică 90% din sumele facturilor reeşalonate, în cazul în care companiile nu vor putea să achite. Mecanismul oferă protecţie atât companiilor cât şi furnizorilor de energie.

Economiştii sunt de părere că din acest moment orice ajutor oferit companiilor sub formă de împrumuturi nu face decât să agraveze o problemă deja existentă. Businessurile ar putea sfârşi prin acumularea unor datorii încă şi mai mari, care riscă să nu mai poată fi returnate, în contextul în care recesiunea bate la uşă, iar veniturile şi profiturile ar putea fi serios afectate.

Fondul Monetar Internaţional a prognozat deja o contracţie cu 0,2% a economiei Italiei pentru 2023.

Întrebarea care stresează acum guvernul este: cum şi când vor fi înapoiaţi aceşti bani?

„Guvernele au început să admită că o parte din împrumuturi vor trebui restructurate, iar cea mai simplă soluţie în acest sens este prelungirea scadanţelor”, a declarat Justin Holland, director general în cadrul DC Advisory.

În Italia, obligaţiunile guvernamentale au prioritate de plată faţă de alte datorii, cu atât mai mult în cazul în care se decide prelungirea scandeţelor. Singura veste bună în contextul datoriei de 123 de miliarde de euro pe care companiile trebuie să o returneze este că acestea nu se confruntă cu o scadenţă iminentă. Majoritatea obligaţiunilor ating maturitatea undeva după 2024, iar businessurile au încă timp pentru a returna banii.

„Ne aflăm într-un moment de tensiune, ratele dobânzilor continuă să crească, iar presiunea care see adună pe umerii companiilor escaladează de asemenea. Cel puţin pe moment încă nu a sunat alarma pentru rambursare. Companiile încă au timp să acţioneze”, a declarat Carlo Massini, partener în cadrul firmei de avocatură Hogan Lovells.