♦ Deficitul bugetar a fost în 2023 de 5,7% din PIB, un deficit enorm pe care România nu-l mai poate suporta.

Cu câteva sute de ani în urmă, în frumoasa şi calda Grecie, navele Imperiului Britanic au intrat Mediterana, s-au apropiat de portul Pireu şi au pus tunurile pe el: ne daţi banii sau aleluia. Grecii împrumutaseră de la englezi sume mari de bani, dar, risipitori, i-au cheltuit şi au intrat în faliment. Şi, cum grecii nu aveau bani, englezii le-au luat frescele din templele din Atena pe care grecii le admiră azi la British Museum. Acum plâng după ele, dar istoria nu mai poate fi întoarsă.

Sunt patru, de acum cinci, ani în care deficitul bugetar al României sare de 5% din PIB. Este o îndatorare care va costa cumplit pentru viitor.

Politicienii cred că deficitele de 6% din PIB sunt normale, dar nu sunt. Ele sunt enorme de fapt, pentru că se adaugă la datoria publică, spune economistul Ionuţ Dumitru. Potrivit datelor publicate de INS, România, veniturile au crescut în 2023 cu 13,3%, iar cheltuielile cu 13%. Avem, prin urmare, venituri mai mari în 2013 decât cheltuielile – e drept, aproape de nebăgat în seamă. Am avut, prin urmare, un deficit aproape identic cu cel din 2022 (5,76% din PIB în 2022 faţă de 5,68% în 2023). Dar deficitul se adaugă, an de an, la datoria publică, ce a depăşit 50% din PIB.

Problema este a bugetului din 2023. Guvernul şi-a propus cheltuieli mai mici şi venituri mai mari. Şi nu i-a ieşit.

Guvernul nu a reuşit să ţină creşterea cheltuielilor la 10% cum şi-a propus la început de an 2023 şi ele au crescut cu 13%, an/an. Şi nici nu a reuşit să ducă creşterea veniturilor la un 15% cum îşi propusese şi care s-au rezumat la 13,3%. Prin urmare, ţinta de deficit de 4,4% din PIB stabilită în legea bugetului pentru 2023 nu a putut fi atinsă. Rotunjind, deficitul a fost de 5,7% anul trecut, adică 90 de miliarde de lei (18 mld. euro).

Iar lucrurile ar fi fost mult mai rele în absenţa fondurilor Uniunii Europene, spune economistul Adrian Codirlaşu.

Fără fondurile UE şi doar judecând în baza veniturilor fiscale ale României, deficitul bugetar ar fi fost la 8,8% din PIB anul trecut.

Dar sunt şi optimişti. Nu este un capăt de ţară, chiar dacă deficitul este mai mult decât decât cel propus, spune economistul Laurian Lungu. Au fost crize peste crize, în ultimii ani şi, iată, economiile merg.

„Că o fi o creştere de 0,6% în zona euro, cum se anticipează, că va fi un pic mai puţin, ei bine, economiile cresc şi este important. Deficitul? România este în continuare capabilă să-l controleze”, spune Laurian Lungu.

Deficitul bugetar ar urma să fie în acest an de 5% din PIB, cum este el proiectat în legea bugetului. Dar, într-o lege identică, a fost proiectat la 4,4% din PIB, anul trecut. Aşa că sunt multe necunoscute. Nu ştim evoluţiile legate de noile măsuri fiscale intrate în vigoare la început de an, aşa că nici impactul lor asupra bugetului.

„Nu este de râs, dar nici de plâns. Situaţia din 2023 este identică aproape cu cea din 2022. Este important că economia zonei euro nu scade. Nu creşte exponenţial, dar nu scade. Dacă creşte cu 0,6%, cum arată prognozele, e o creştere. Nu creşte mult, dar nu scade. La fel în cazul României. Economia creşte. Cresc veniturile, cresc şi cheltuielile. Nu este nicio temere aici. Economiile îşi revin, asta arată toate datele”, spune Laurian Lungu.