Vă mai aduceţi aminte sloganul “Jos comunismul”? Sau măcar aţi citit, pentru că mulţi dintre voi nu aţi respirat aerul lui “Nea Nicu”? 1.200 de oameni au murit în revoluţia din 1989. Mii, dacă nu zeci de mii, au fost răniţi. De ce? Ca să schimbe “sistemul”.

“Sistemul” nu poate fi schimbat decât prin revoluţii, cum am făcut şi noi în 1989. Dar ce este, până la urmă, acest “sistem” de care toată lumea vorbeşte şi pe care nimeni nu-l înţelege? Hai să vedem. 

“Sistemul” începe din maternitatea în care ţi se naşte copilul. Continuă cu cei doi ani în care mama are concediu de maternitate, apoi cu bona pentru copil, apoi cu grădiniţa. Apoi cu şcoala copilului, apoi cu tensiunea în aşteptarea examenelor de BAC ale copilului, apoi cu facultatea lui, apoi cu soţul sau nevasta copilului. Şi continuă cu farmacia din care-ţi ei medicamentele pentru că ai obosit de viaţă, apoi cu coşciugul pe care ţi-l cumperi din timp şi cu banii pe care-i pui deoparte pentru înmormântare, ca să nu sufere copilul şi să plătească el pentru tine. 

Acesta este “sistemul” universal. Dar este posibil ca copilul tău să nu aleagă cariera de agronom, aşa cum îţi doreai tu, ci pe cea de politician.

Ce te faci atunci?

Şi cei mai crunţi dictatori ai lumii au avut o mamă care i-a crescut la sân, asemenea celor mai străluciţi gânditori ai lumii care au avut o mamă care i-a hrănit la sân. Şi Isus din Nazaret a avut o mamă şi Iosif Stalin a avut o mamă. 

Au băut şi unul şi altul acelaşi lapte dulce de la sânul mamelor lor. De ce unul a întemeiat o religie universală, una a binelui, iar altul o dictatură monstruasă? Desigur, voi fi condamnat pentru această comparaţie şi merit asta. Dar nu am ştiut să fac altfel diferenţa dintre bine şi rău. “Sistemul” despre care noi dezbatem azi este despre bine şi rău? “Sistemul” este rău, spun toţi candidaţii la preşedinţie?  Ok, este rău, dar ce înseamnă “sistem”? Este sistemul universal de care am spus mai sus, cu cele trei coordonate fundamentale: naştere, nuntă înmormântare? 

Sigur există şi sistemul medical, şi cel social şi cel politic şi multe altele. De fapt “subsisteme”. Dar “sistemul” principal este cel care îţi călăuzeşte viaţa. Naşterea, nunta, înmormântarea se petrec şi în dictatură şi în democraţie. 

Probabil că oamenii politici care candidează la alegerile noastre se gândesc la “sistemul politic”, când vorbesc de “sistem”. Dar aici avem o problemă cumplită. Sunt doar două sisteme politice fundamentale în lume: una a dictaturii şi alta a democraţiei. Când tu vii dintr-un sistem democratic şi spui că vei schimba “sistemul”, la ce te referi? Dacă nu-ţi place “sistemul” de azi, înseamnă că-ţi place sistemul de ieri. Oare atât de jos am ajuns încât să nu mai deţinem proprietatea cuvintelor?