Hai să vedem de ce este un mit. În contextul tranziţiei globale către energie regenerabilă, parcurile fotovoltaice au devenit o componentă esenţială a strategiei energetice. Cu toate acestea, există percepţia că astfel de investiţii favorizează în principal economii externe, în special pe cea a Chinei.

 

Pentru a analiza această ipoteză, folosim structura de costuri de la Simtel Team SA şi luăm ca exemplu un parc fotovoltaic de 1 MWp, cu un buget mediu de 500.000 de euro. 𝐃𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐭𝐚𝐛𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐣𝐨𝐬. Studiul se referă la o construcţie la sol, care, de multe ori, este mai ieftina decât instalarea pe acoperiş plat. Costurile pot varia între 400.000 şi 600.000 de euro/MWp, în funcţie de factori precum calitatea materialelor folosite, complexitatea terenului, costurile de racordare, cerinţele operatorului de distribuţie. Pentru această analiză, am luat în calcul o valoare medie de 500.000 de euro/MWp, excluzând costurile punctului de conexiune, care rămâne în proprietatea distribuitorului.

 

𝐈𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐝𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 

 

Din totalul investiţiei de 500.000 de euro, aproximativ 𝟕𝟒% (𝟑𝟕𝟎. 𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨) 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐚𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭̦𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞 𝐬̦𝐢 𝐬𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐔𝐧𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚̆, inclusiv impozitele plătite statului. 𝐃𝐨𝐚𝐫 𝟐𝟔% (𝟏𝟑𝟎.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨) 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐩𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐡𝐢𝐧𝐚, 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐮𝐦 𝐩𝐚𝐧𝐨𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐢𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐫𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞.

 

 

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞

 

Distribuţia costurilor arată clar că cea mai mare parte a fondurilor investite rămâne în România şi în Uniunea Europeană, contribuind la economia locală şi la crearea de locuri de muncă. Astfel, ideea că aceste proiecte „îmbogăţesc” în principal alte economii, cum ar fi cea chineză, este eronată.

 

Investiţiile în parcuri fotovoltaice nu doar că sprijină tranziţia către energie verde, dar şi stimulează economia locală, evidenţiind beneficiile multiple pe care aceste proiecte le aduc României şi Uniunii Europene.

 

𝑁𝑜𝑡𝑎: 𝐿𝑎 𝑆𝑖𝑚𝑡𝑒𝑙 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑜𝑟𝑖 𝑐ℎ𝑖𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑟𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑚𝑎𝑑𝑒 𝑖𝑛 𝑈𝐸.