Diferenţele între România anilor 2020 şi cea a anilor 1992, atunci când a pariat el pe ţară, sunt uriaşe, potrivit declaraţiilor lui Jean Valvis, fondatorul şi preşedintele Valvis Holding, invitat în cadrul conferinţei online „CSR în vremea COVID-19”, organizată recent de Business MAGAZIN.  „Să fac abstracţie de pandemie şi să spun ce merge şi ce nu merge - nu pot, pot doar să constat că sectorul privat e mult mai prezent, că iniţiativa antreprenorială e mult mai prezentă în societatea românească.

Din păcate, activităţile agricole încă nu sunt organizate pentru că lipsesc investiţiile într-un mod foarte crucial în infrastructură, dar sunt multe sectoare din economia românească care dovedesc că sunt competente - şi IT-ul, şi industria alimentară”, a observat omul de afaceri, întrebat cum a evoluat ţara de la momentul în care el a decis să facă business aici.  Valvis a mai spus că dacă în trecut aveam în România un model care se baza pe industria grea, acum se dezvoltă şi serviciile. „Cred că problema permanentă e noţiunea de corupţie - un cadrul legal care este cam depăşit moral şi pe care de fiecare dată când încercăm să îl facem mai operaţional şi mai simplu ne confruntăm cu diverse obstacole.

A fost o experienţă negativă ce s-a întâmplat cu cadrul legal pentru combaterea pandemiei, asta îmi lasă un gust amar. Să fie lăsate vidurile legale şi să iasă oamenii bolnavi din spitale e ceva ce aş dori să nu văd în ţara în care operez şi care m-a primit cu deschidere şi m-a lăsat să fac treabă”, exemplifică el. Apoi, o altă problemă pe care omul de afaceri o aduce în discuţie este gradul mare de analfabetism.  „Nu îmi vine să cred că tinerii sunt în această proporţie – de 40% - analfabeţi.

Dar totuşi digitalizarea avansează, online-ul avansează, societăţile online din România devin mondiale, se bea Aqua Carpatica la Los Angeles şi la Tokyo.Balanţa de import - export nu e în beneficiul nostru încă. Bine că există sectorul privat în ţară. Bine că există antreprenori care sunt gospodari şi care vor să înregistreze o performanţă şi la nivel naţional şi internaţional. Cred că aceasta este marea şansă a României.

El este de părere astfel că mediul de business poate fi motorul unui viitor mai bun în România: „Dacă fiecare operator economic, fiecare antreprenor, are posibilitatea să beneficieze de o piaţă democratică, liberă, unde nu există abuz de poziţie dominantă, unde nu sunt monopoluri, dictări de preţuri, aspectele fundamentale, sistemice. Dacă sunt aceste condiţii cred că avem un capital uman extraordinar, avem antreprenorii, avem un sector privat şi pe el îmi bazez speranţele unui viitor mai bun pentru România”. Iar una dintre modalităţile prin care mediul privat poate contribui la rezolvarea unor probleme ale societăţii româneşti, este prin intermediul iniţiativelor de CSR. „CSR - insist şi menţin această poziţie - un agent economic care e performant, care generează valoare adăugată, care contribuie la viramente către stat şi care în general beneficiază de sprijinul şi admiraţia consumatorilor, nu poate trăi în afara nevoilor societăţii.

Nu trăim să fim bine singuri, pentru că nu are niciun sens, ci trăim să facem performanţă, să arătăm lumii că România este patria apelor minerale, că avem cele mai bune ape prin definiţie şi nu ne bate nimeni, iar când ţara are probleme ne declarăm şi noi prezenţi”, adaugă Jean Valvis.  Astfel, punctează el, CSR-ul nu este o modalitate de a face PR ascuns, aşa cum este folosit de unele societăţi. „M-am gândit la tipurile de CSR pe care le facem noi şi pot să disting două direcţii total diferite - CSR care se face permanent, pentru că aşa vezi tu poziţia în societate şi sunt proiectele pe care le susţinem cu tărie constant şi pentru că ne inspiră, dar avem şi proiectele care se fac într-un moment în care este nevoie de o societate privată, care poate să facă faţă unor nevoi excepţionale”, a spus preşedintele Valvis Holding. 

Ca program permanent, Fundaţia Valvis susţine de pildă, de 15 ani, un program de 25 de burse la Iaşi. „Am făcut un efort  de a determina care sunt zonele din România sensibile la poluarea cu nitraţi, am ajutat comunităţile din Iaşi, Vaslui şi Galaţi. Bineînţeles, sunt şi cazurile unde, fiind o societate privată financiar sănătoasă - dacă se prezintă în România un caz excepţional, cum au fost inundaţiile, zăpezile şi cum este acum pandemia – considerăm că în calitate de cetăţeni responsabili, prin voinţa de a fi alături de semeni -  fiindcă nu trăim singuri şi trebuie să avem grijă de nişte situaţii excepţionale – este nevoie să deblocăm bugetele şi vedem unde este veriga sensibilă pentru a face faţă problemelor”, detaliază el.  Iar în contextul pandemiei, în primă fază au răspuns unor apeluri primite de la spitale de urgenţă şi de la Matei Balş, au făcut donaţii pentru a fi achiziţionate măşti, halate şi au donat şi apă - în februarie.  În a doua fază, în lunile mai - iunie - au adus un echipament elveţian de la Roche Diagnostic şi l-au instalat la spitalul municipal din Vatra Dornei.

Este vorba despre un dispozitiv gratuit de testare şi este o donaţie oferită spitalului, care nu presupune niciun cost, nici pentru dispozitiv  şi nici pentru consumabile.  „Vrem să facem teste pentru 20.000 de cetăţeni şi acum suntem la 10% din atingerea acestui obiectiv. Încă în Europa nu există un medicament oficial pentru tratament, însă sunt trei ţări - China, Rusia şi India care au considerat că un antiviral este substanţa activă care se numeşte Favipiravir.

După un efort uriaş cu chinezii, unde chiar am plătit medicamentele în avans şi unde stocurile au fost furate pe parcurs de alte naţiuni - le-am identificat din nou în India şi am bucuria să anunţ că acest stoc de 20.000 de tablete de Favipiravir este în vama românească - este o donaţie pe care o facem către institutul Matei Balş în urma discuţiei şi în urma identificării nevoii exprimate de Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel”, detaliază Jean Valvis.  

Omul de afaceri spune că momentul în care au decis să se implice în lupta împotriva răspândirii coronavirsului a venit la scurt timp după ce au înţeles  de la epidemiologii americani şi europeni că am intrat în panică la nivel global, cu toţii. „Nu se ştia cum se transmite acest virus, nu se ştia care e procentul de mortalitate, măsurile care trebuia să fie luate imediat. Fiul meu era în Milano la studii în momentul în care Lombardia s-a declarat zonă roşie şi eu ştiu cu ce suferinţă personală l-am scos de acolo şi l-am adus în ţară sănătos.

Sunt momente dificile şi pentru actuala activitate economică şi socială, când vedem că al doilea val vine peste tot, şi în Franţa, şi în Spania, şi în Anglia, şi vom avea o iarnă cam dificilă”, descrie Valvis experienţa sa personală raportată la contextul pe care îl traversăm.