♦ Posibilitatea de a schimba structura acţionariatului unei companii chiar şi în proporţie de 100% după câştigarea unui ajutor de stat lasă loc pentru investitori speculativi şi poate duce la proiecte neimplementate.

Marea majoritate a proiec­te­lor de energie regenerabilă finanţa­te prin Componenta 6 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) au fost scoase la vânzare de cei care le-au câştigat, în contextul în care statul nu ar interzice în mod ex­plicit schimbarea acţionariatului unui beneficiar, a explicat Roxana Mircea, managing partner, REI Grup, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Pe ajutoare de stat noi nu am avut astfel de situaţii, dar am avut pe proiectele pe fotovoltaice din Com­po­nenta C6 din PNRR, din 2022. Pot să spun că marea majoritate s-au tran­zacţionat, vorbim de companii tur­ceşti, companii portugheze, mulţi in­vestitori. Au fost doar câteva grupuri de români care le-au şi executat până la urmă“.

Tranzacţionarea proiectelor a fost posibilă pentru că schimbarea ac­ţio­nariatului unei companii câştigă­toa­re nu este interzisă. În piaţa de energie regenerabilă este o practică larg răspândită ca un dezvoltator să înfiinţeze câte o companie pentru fiecare proiect în parte, ceea ce face cu atât mai uşoară vânzarea unui singur proiect care a primit finanţare.

„În cazul unora a fost o formulă de a-şi atrage capital, dar alţii recu­nosc că le-au făcut speculativ. Statul pu­tea să interzică, pentru că o să vedem până la urmă câte proiecte se mai realizează. Noi vedem deja o stagnare majoră a acestor proiecte în România“.

Componenta C6 din PNRR coordonată de Ministerul Energiei a avut iniţial un buget total de peste 1,6 miliarde de euro pentru investiţii în pro­ducţia de energie din surse rege­ne­rabile, eficienţă energetică, capaci­tăţi de stocare, hidrogen verde, coge­nerare şi lanţ de producţie pentru baterii şi fotovoltaice.

Posibilitatea de a schimba acţio­na­riatul unei companii care a câştigat finanţarea unui astfel de proiect lasă loc pentru investitori speculativi. Ano­malia se extinde şi în cazul pro­gramelor cu ajutor de stat coordonate de Ministerul de Finanţe sau de Mi­nis­terul Economiei, inclusiv Investa­lim sau Construct Plus.

„Poţi să faci cesionare de părţi sociale. Nu este ilegal, dar autorităţile şi ministerele ar putea să aibă în vedere să dea mai mult companiilor existente, care ţin 300-500 de angajaţi. Hai să finanţăm acele companii care au istoric, care au activitate, nu o companie startup abia înfiinţată, care după aceea vinde şi până la urmă nici nu se mai implementează. Ne jucăm de-a proiectele“.

Lipsa unui filtru de istoric, mărime, capacitate de implementare când vine vorba de acordarea unei finanţări sau a unui ajutor de stat către o companie a generat în ultimii ani situaţii în care firme „de apartament“, cu 1-2 angajaţi, au câştigat ajutoare de stat de milioane sau zeci de milioane de euro.

„Nu se cere istoric pe domeniu şi nu se corelează grantul cerut cu cifra de afaceri, cum a fost de pildă pe Programul Tranziţie Justă sau pe anumite măsuri din programul regional, unde nu puteai să ceri mai mult de 5 sau 10 ori raportat la cifra ta de afaceri. Poate asta ar trebui să ia în calcul şi schemele“.

ZF a întrebat Ministerul de Finanţe, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei dacă există restricţii în ceea ce priveşte schimbarea de acţionariat a unei companii beneficiare de ajutor de stat sau bani din PNRR, dacă există vreo corelare între nivelul de ajutor de stat acordat şi istoricul unei companii, respectiv număr de angajaţi şi cifră de afaceri şi cum se asigură ministerele că nu acordă ajutor de stat sau finanţări investitorilor speculativi. Reprezentanţii Ministerelor nu au răspuns până la redactarea articolului.