În acest scop, vă prezentăm în continuare doi oameni obişnuiţi, Andrei şi Andreea. Ei pot fi vecinii tăi, colegii tăi de muncă, cei care stau în autobuz lângă tine dimineaţa. Sunt o familie de tip mediu, doi adulţi şi un copil, din România, care locuieşte într-un oraş nici mic, nici mare (de exemplu, Buzău).

La 20 de ani, fiecare dintre ei se angajează, câştigând primii bani. Ambii urmează să câştige un salariu mediu brut lunar de 4,488 RON fiecare, ceea ce conduce la un venit net lunar per familie de 5,250 RON. La terminarea facultăţii, Andreea se va angaja ca funcţionar la administraţia fiscală locală. Andrei se va angaja ca inginer în mediul privat, la o fabrică locală. Cei doi vor lucra aici tot restul carierei.

În ceea ce priveşte consumul, ne vom raporta la coşul de cumpărături mediu de-a lungul întregii vieţi a indivizilor. Acesta va acoperi nevoile de bază ale familiei (mâncare, îmbrăcăminte, transport public, cheltuieli legate de sănătate, întreţinere locuinţă, electricitate, apă curentă, gaz etc.). Pentru a putea reflecta realist nivelul cheltuielilor acestei familii, am adăugat o sumă suplimentară pentru consumul de combustibil, de tutun şi de alcool. Astfel, nivelul cheltuielilor lunare pentru o familie de două persoane ar fi 3,804 RON, în timp ce cheltuielile lunare ale unei familii de trei persoane ar fi 5,079 RON. La aceste sume, se vor adăuga alte cheltuieli cu caracter ocazional sau temporar, cum ar fi chiria, ratele de leasing, ratele de credit, costuri de asigurare, impozite şi taxe locale, precum şi alte ajustări în primii ani de activitate în ceea ce priveşte cheltuielile cu combustibilul.

Când Andrei şi Andreea împlinesc 23 de ani, se mută împreună, într-o garsonieră, cu o chirie lunară de 800 RON, urmând să petreacă aici următorii cinci ani. Andrei şi Andreea fiind dedicaţi carierei, vor fi promovaţi şi vor beneficia de creşteri salariale pe măsura trecerii timpului . Fiecare  va fi promovat de 3 ori, la intervale succesive de 10 ani, prima creştere salarială fiind de 20%, iar următoarele două creşteri salariale  fiind de 10% fiecare. Din când în când, pe parcursul vieţii, cei doi vor apela la un card de cumpărături.

În acest context, cei doi hotărăsc să-şi întemeieze o familie şi astfel se vor declanşa o serie de evenimente importante pentru povestea lor. Când împlinesc 27 de ani, cei doi se vor căsători. După o petrecere frumoasă alături de rude şi mulţi prieteni, cuplul va păstra un cadou bănesc de 10,000 RON, suma pe care o economisesc.

Un an mai târziu, cei doi vor lua o nouă decizie: vor cumpăra un apartament cu 2 camere. Găsesc un apartament potrivit pentru ei, localizat într-o zonă bună, mediană, într-un imobil nou, la un preţ avantajos de 39,000 Euro. Pentru a reuşi să îl cumpere, cei doi vor primi un ajutor material din partea părinţilor pentru a putea vira avansul obligatoriu de 5%. Astfel, vor opta pentru un credit ipotecar Prima Casă pe care îl vor plăti în următorii 30 de ani. 

Urmează mobilarea apartamentului, care pe cei doi îi va costa în total 10,000 RON. Vor folosi cu această ocazie banii economisiţi după nuntă.

Când cei doi împlinesc 29 de ani, familia noastră se va extinde. Cei doi se vor bucura de naşterea primului si singurului lor copil, Cristian. În anul următor, îşi vor cumpăra o maşină second – hand de la o persoană fizică. Vor apela la un credit de nevoie personale în valoare de 25.000 RON, pe o perioadă de 5 ani. Cei doi vor păstra această maşină timp de 10 ani, după care o vor casa prin programul Rabla, obţinând un tichet valoric de 6.500 Ron. Vor folosi acest tichet pentru a achiziţiona o maşină nouă, de data aceasta, în leasing, pe o perioadă de 5 ani. Pentru a achita avansul de 20%, îşi vor folosi economiile. Cu această ocazie, vor încheia şi o asigurare CASCO, pe care însă o vor păstra numai până la finalizarea ratelor de leasing.

Urmează ca familia să se bucure de o viaţă obişnuită şi liniştită.

Vor merge anual în două concedii în afara oraşului, de obicei unul la mare şi unul la munte după 14 ani, familia îşi va suplimenta bugetul de călătorii cu 50%;

Îşi vor rezerva o parte din venit şi din timp pentru divertisment: o ieşire lunară la restaurantul lor preferat şi o piesă de teatru sau un film;

Cheltuielile lunare ale familiei sunt cele obişnuite: Andrei fumează moderat (nu depăşeşte 10 ţigări pe zi) şi împreună cei doi au un consum mediu de alcool, familia cumpără mâncare şi îşi achită utilităţile.

Cristian va rămâne în povestea noastră până la vârsta de 19 ani, când părăseşte casa părinţilor, plecând la facultate. După plecarea lui Cristian, cei doi hotărăsc să călătorească mai mult, dublând bugetul alocat până atunci călătoriilor.

La vârsta de 50 ani, cei doi îşi vor renova apartamentul, investind în renovare 10,000 Euro. Folosesc cu această ocazie economiile din ultimii ani.

Aşa cum se petrece în orice familie, şi în familia noastră va avea loc un eveniment tragic, cu puternic impact emoţional, dar şi patrimonial. Când Andrei împlineşte 52 ani, ca urmare a decesului părinţilor lui, va primi moştenire un apartament cu două camere în acelaşi oraş. După o dezbatere serioasă, cei doi vor lua hotărârea să-l vândă. Vor găsi destul de repede un cumpărător care să le ofere o sumă de 39,000 Euro. Jumătate din această sumă, cei doi i-o dăruiesc lui Cristian. Restul de bani le rămân lor şi îi păstrează pentru anii de pensie. 

După ce se pensionează, atât Andrei cât şi Andreea vor câştiga pensia medie lunară de 1,172 RON.

Vor mai ieşi în oraş la restaurant, şi vor continua să meargă la teatru sau film, însă vor renunţa la concedii, bugetul lor fiind mai restrâns. Hotărăsc să renunţe şi la maşină, pe care i-o dăruiesc lui Cristian. Ca urmare a unor probleme de sănătate, Andrei renunţă la fumat. Andrei şi Andreea primesc periodic un ajutor material de la Cristian, de aproximativ 4,600 Ron/an. Cei doi se vor bucura în continuare de o viaţă liniştită, împreună, îşi vor vizita prietenii şi vor fi vizitaţi la rândul lor de nepoţi.

Povestea noastră va lua sfârşit când cei doi împlinesc 80 ani.

Concluzii

Familia noastră are, de-a lungul vieţii, numeroase activităţi ce determină plata către stat a unor sume de bani. În exemplul analizat de noi, totalul taxelor şi impozitelor plătite către stat este de aproximativ 3 mil. RON.

Cea mai mare parte din această sumă o reprezintă taxele reţinute din salariul brut, respectiv 2.5 mil RON. Din acest total, aproximativ 600,000 RON reprezintă CASS, numai această sumă fiind suficientă pentru a finanţa 4 nopţi de spitalizare pentru 307 de persoane într-un spital privat sau achiziţia a 3 ambulanţe. TVA plătită pe parcursul întregii vieţi este de aproximativ 400.000 RON, sumă suficientă pentru achiziţia unei autospeciale de pompieri sau dotarea a 6 şcoli cu calculatoare şi licenţe software. Deloc de neglijat este suma aferentă accizelor pentru consumul de alcool, tutun şi combustibil, respectiv aproximativ 67.000 RON.

Folosirea maşinii are un cost fiscal total de aproximativ 64,000 RON, sumă calculată luând în calcul un consum mediu anual de 480 litri benzină şi 8,000 Km parcurşi. Din această sumă accizele pentru combustibil reprezintă aproximativ 27,000 RON. TVA aferentă achiziţiei maşinii în leasing şi pentru consumul de combustibil reprezintă aproximativ 28,000 RON, la care se adaugă rovinieta şi impozitul pe mijloacele de transport.

Este puţin? Este mult?

René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, explică: “Având în vedere presiunea în creştere asupra bugetului de stat şi deficitului comercial, eficienţa cheltuielilor publice ar trebui să fie o prioritate. O evoluţie pozitivă în această privinţă nu ar oferi doar un echilibru fiscal, ci ar promova stabilitatea structurală şi ar îmbunătăţi perspectivele pe termen lung ale proiectelor în domenii esenţiale, precum educaţia, sănătatea sau infrastructura. Deşi consensul în politica fiscală a fost o provocare în ultimii ani, sperăm că o schimbare a abordării ar prioritiza alocările bugetare, optimizând cheltuielile pentru a oferi cetăţenilor acces la servicii extinse şi de calitate. Rapoartele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică relevă o conexiune directă între administrarea optimă a taxelor colectate şi fericirea şi bunăstarea cetăţenilor, aşadar factorul transformaţional nu este cât se colectează, ci mai degrabă cum foloseşti bugetul în interesul celor pe care îi reprezinţi.”

Propunem în continuarea analizei câteva elemente comparative care să ajute cititorii noştri să îşi formeze o părere. Întrucât ne-am dorit ca rezultatul acestei analize să reflecte realitatea din România, am apelat la informaţii privind achiziţiile publice recente, respectiv preţul de acordare final al licitaţiilor cu instituţii ale statului. Din taxele plătite de-a lungul vieţii de către Andrei şi Andreea, statul ar fi putut investi suma totală  în una din următoarele categorii:

Reabilitarea a trei secţii de pediatrie în spitale de stat;

4 nopţi de spitalizare într-un spital privat pentru 1,525 oameni;

Construirea unui compartiment de urgenţe într-un spital de stat;

Modernizarea a 4 km de drum judeţean;

Furnizarea a 13 ambulanţe pentru autostradă;

Cumpărarea a 5 autobuze urbane noi;

Achiziţia de 6 autospeciale pompieri;

Modernizarea a 5 şcoli din comune;

Dotarea a 46 de şcoli cu calculatoare (inclusiv licenţe software)

Reabilitarea a 2 baze sportive (săli de sport şi terenuri de sport);

Proiectarea şi execuţia a două săli de sport într-o şcoală de stat;

Salariul a 4 profesori din învăţământul pre-universitar pentru 10 ani.

Având disponibile aceste informaţii, apar o serie de noi întrebări: Dacă fiecare dintre noi ar putea alege cum este direcţionată suma taxelor şi impozitelor plătite către stat, ce proiecte publice ar beneficia de o alocare mai mare? Cum ar fi influenţate comunităţile noastre? Ar fi mai eficientă o asemenea direcţionare? Cum ar putea funcţiona un astfel de sistem de direcţionare a taxelor şi impozitelor plătite de fiecare dintre noi?

Disclaimer

Povestea este construită în baza informaţiilor statistice disponibile pe INS, Eurostat, World Health Organization sau alte surse statistice cu o reputaţie bună (de ex. privind salariul mediu pe ţară, vârstă medie la angajare, coşul de cumpărături mediu pentru gospodării cu 2, respectiv 3 membri, vârsta medie de căsătorie, diferenţa de vârstă între soţi, vârstă naştere copil, speranţa de viaţă etc.), precum şi alte surse publice (de ex. consum mediu zilnic de ţigări, consum mediu alcool, consum mediu combustibil, etc.). Am eliminat influenţa inflaţiei şi schimbările legislative istorice. Am utilizat nivelul impozitelor şi taxelor aplicabil la 31.12.2018 pentru întreaga perioadă analizată. Calculul ratelor bancare a fost efectuat utilizând calculatorul disponibil pe site-ul a două dintre cele mai mari instituţii bancare din România. Calculul taxelor este realizat pe baza condiţiilor legislative în vigoare la data de 31.12.2018. Nivelul istoric al impozitelor şi taxelor (cum ar fi cel pe TVA) nu a fost luat în considerare. Astfel, presupunem că nivelul impozitelor şi taxelor la data de 31.12.2018 rămâne constant de-a lungul întregii perioade. Valoarea investiţiilor de la bugetul statului au fost calculate în baza informaţiilor disponibile pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Cursul de schimb utilizat pentru a converti sume exprimate în monedă străină a fost cel de la 31.12.2018, respectiv 4,66 RON/EUR.

Această analiză nu se vrea a fi una exhaustivă şi nici nu şi-a propus sa constituie baza adoptării unor decizii de afaceri sau de alt gen.