Cu raportarea obligatorie a sustenabilităţii tot mai aproape de implementare in UE, un nou studiu KPMG arată că organizaţiile cele mai mari din lume au o abordare proactivă, cu o creştere semnificativă a numărului companiilor care publică deja date ESG, inclusiv ţinte de reducere a emisiilor de carbon. Lansat pentru prima dată în 1993, studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilităţii este realizat la fiecare doi ani, oferind o analiză a rapoartelor de sustenabilitate şi ESG emise de 5.800 de companii din 58 de ţări şi jurisdicţii, inclusiv România. Cu peste 180.000 de puncte de date combinate într-un singur set de informaţii, raportul oferă o analiză exhaustivă a progresului în raportarea ESG de către cele mai mari companii din lume. Analiza include date despre „N100” – cele mai mari 100 de companii din lume şi „G250” – cele mai mari 250 de companii din lume după venituri, pe baza clasamentului Fortune 500 din 2023. România a făcut din nou parte din acest proiect, iar analiza a arătat că, din cele 100 de companii analizate, 78 au publicat informaţii privind sustenabilitatea fie într-un raport de sine stătător, fie ca parte a raportului de management. Comparativ cu studiul anterior realizat în 2022, s-a înregistrat o creştere de patru puncte procentuale a numărului de companii raportoare.

Dintre cele 78 de companii, 30 publică un raport local la nivel de entitate sau subsidiară, ceea ce reprezintă o creştere de 43% în comparaţie cu cercetarea din perioada anterioară. Dintre cele 30 de companii care publică un raport local, 8 sunt entităţi cu acţtionariat românesc, ceea ce reprezintă, din nou, o creştere de 33% faţă de 2022 în ceea ce priveşte companiile locale care publică un raport de sustenabilitate. În ceea ce priveşte standardele de raportare, GRI rămâne alegerea preferată, 93% dintre companiile locale analizate utilizându-l, iar 47% dintre acestea utilizând concomitent şi standardele SASB. Printre companiile analizate se numără şi una care a publicat primul său raport CSRD.

În ediţia din 2022, au fost incluse preocupările companiilor româneşti privind schimbările climatice. Dacă în cadrul analizei noastre anterioare am constatat că 18 companii au stabilit obiective privind emisiile de gaze cu efect de seră, numărul acestora a crescut acum la 22, iar 10 dintre ele raportează şi în conformitate cu recomandările TCFD. Una dintre cele mai semnificative creşteri (267%) a fost observată în legătură cu includerea indicatorilor de performanţă de sustenabilitate în remunerarea echipelor executive.

A fost observată o creştere semnificativă a auditării de către o terţă parte, tentinţă ce se va accelera pentru rapoartele publicate începând cu 2025. Comparativ cu sondajul anterior, în care doar 8 rapoarte au fost auditate, de data aceasta 13 din cele 30 de Rapoarte de sustenabilitate locale au fost auditate fie în întregime, fie doar anumite capitole şi/sau indicatori. Merită menţionat faptul că nu toate companiile au inclus capitolul de Taxonomie în raportul privind sustenabilitatea. În cazul companiilor locale, doar 70% dintre acestea şi-au publicat analiza de Taxonomie. 37% dintre companii au declarat că au început să se pregătească pentru implementarea CSRD prin realizarea analizei de dublă materialitate.

Corina Constantin, Partener Asociat Consultanţă în Afaceri – Energie, Sustenabilitate, Schimbare Climatică, KPMG în România, afirmă: “Raportarea de sustenabilitate evoluează către standardizare, conformare cu reglementările, o creştere a calităţii datelor şi o implicarea mai mare a părţilor interesate. Raportarea de sustenabilitate devine din ce în ce mai mult un element cheie al strategiei corporative, datorită aşteptărilor crescânde ale părţilor interesate, dar şi datorită necesităţii de a aborda problemele sociale şi de mediu cât mai serios. Tendinţele cheie de până acum au inclus adoptarea unor cadre de raportare standardizate voluntare precum GRI, SASB şi TCF; cu toate acestea, pentru Europa, accentul trebuie să se schimbe, deoarece companiile încep să se pregătească pentru implementarea CSRD. Studiul identifică faptul că există o recunoaşterea tot mai mare că practicile de afaceri sustenabile nu sunt doar esenţiale pentru abordarea provocărilor globale, ci şi pentru stimularea succesului economic şi a rezilienţei pe termen lung.”

Studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilităţii 2024 indică şase tendinţe majore:

1. Raportarea sustenabilităţii şi stabilirea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon au devenit o practică curentă pentru cele mai mari companii din lume. Atât raportarea de sustenabilitate, cât şi ţintele de reducere a emisiilor de carbon au fost adoptate de aproape toate entităţile din G250 şi de patru cincimi din grupul N100.
2. Unele companii şi-au schimbat deja practicile înainte de termenul limită pentru adoptarea raportării obligatorii a sustenabilităţii conform standardelor de Raportare Corporativă în materie de Sustenabilitate (CSRD) ale Uniunii Europene. Directiva se aplică unui grup iniţial de companii pentru rapoartele privind exerciţiul financiar care se încheie de la 31 decembrie 2024, unele având termen până în 2029 pentru a publica primele rapoarte conforme. Cu toate acestea, unele companii, în principal cu sediul în Europa sau cu activităţi în Europa, se pregătesc deja pentru CSRD, inclusiv prin derularea analizei de dublă materialitate în conformitate cu Standardele Europene de Raportare în domeniul Sustenabilităţii (ESRS). Aproape jumătate dintre companiile europene care au fost incluse în studiu, fac deja raportări folosind Taxonomia UE.
3. Dublă materialitate, necesară conform CSRD, este acum utilizată de jumătate dintre cele mai mari companii. Aproape patru cincimi din companiile G250 şi N100 folosesc astfel de evaluări. Companiile din G250 sunt mai inclinate să utilizeze analiză de dublă materialitate care evaluează atât impactul asupra societăţii, cât şi asupra mediului, precum şi modul în care acestea afectează performanţa lor financiară. Dubla materialitate este cea mai completă formă de evaluare şi este fundaţia conformităţii cu standardele CSRD, aşadar o parte dintre companiile care parcurg procesul înainte de termen se pregătesc pentru momentul în care acesta va deveni obligatoriu.
4. În ciuda trecerii către raportarea obligatorie, standardele şi ghidurile voluntare rămân larg utilizate. GRI rămâne cel mai popular standard, utilizat de trei sferturi dintre companiile G250 şi de o proporţie la fel de mare de companiile N100. Au existat, în ultimii doi ani, creşteri mai mari în rata de utilizare atât a SASB, cât şi a ghidurilor publicate de către bursele de valori. Rata de adoptare a acestora variază semnificativ în funcţie de ţară şi regiune. Spre exemplu, toate companiile chestionate din Arabia Saudită folosesc ghidurile bursei de valori locale, iar două treimi dintre cele din America folosesc ghidurile SASB.
5. Raportarea privind biodiversitatea continuă să crească. Aproximativ jumătate dintre companiile incluse în G250 şi N100 raportează acum despre biodiversitate, în creştere de la aproximativ un sfert acum patru ani, deşi rata creşterea a fost mai lentă în ultimii doi ani.
6. Rata de adoptare a recomandărilor TCFD continuă să crească. Aproape trei sferturi dintre companiile G250 raportează riscurile climatice în conformitate cu TCFD.

Roxana Suciu, Director Consultanţă în Afaceri – Energie, Sustenabilitate, Schimbare Climatică, KPMG în România, spune: „Interpretând informaţiile culese pe parcursul studiului, am observat o îmbunătăţire a tuturor aspectelor de sustenabilitate care au fost incluse în analiză. Aşadar, am putea concluziona ca există o bază solidă pe care companiile să construiască pentru viitoarele cerinţe de raportare, mai complexe.

De exemplu, creşterea semnificativă a adoptării indicatorilor de performanţă legaţi de sustenabilitate, asociaţi cu remunerarea Consiliului de Administraţie - o metodă bine stabilită de a impulsiona transformarea durabilă a afacerilor - sugerează că, companiile recunosc din ce în ce mai mult rolul pe care sustenabilitatea îl poate juca în performanţa afacerii.

În viitor, companiile trebuie să investească în cadre solide de raportare, sisteme de gestionare a datelor şi practici de transparenţă pentru a răspunde aşteptărilor părţilor interesate şi a gestiona riscurile şi oportunităţile de sustenabilitate.”

Lumea se confruntă cu probleme complexe legate de climă, sociale şi geopolitice, iar considerarea criteriilor ESG în modelul de afaceri este mai importantă ca niciodată. În ultimii doi ani, unele companii şi investitori au încetinit şi, în unele cazuri, au suspendat angajamentele ESG. Cu toate acestea, studiul KPMG privind Raportarea Sustenabilităţii arată că unele dintre cele mai mari companii din lume sunt dedicate cel puţin în ceea ce priveşte anumite elemente, cum ar fi stabilirea ţintelor de reducere a emisiilor de carbon.

John McCalla-Leacy, Coordonatorul Global pentru ESG la KPMG International, a spus:

„Aspectele relevate de studiul KPMG – şi faptul că există mai mulţi lideri de sustenabilitate în echipele executive la nivel de consiliu decât în trecut – sunt dovezi clare că facem progrese solide pe drumul către o mai mare transparenţă şi acţiuni corporative pozitive pentru a aborda provocările de mediu, sociale şi de guvernanţă. Un număr tot mai mare de investitori analizează datele non-financiare la fel de serios precum cele financiare. Viziunea principală de astăzi este că afacerile care măsoară şi raportează riscurile ESG – clar şi în profunzime – sunt, de asemenea, susceptibile să gestioneze mai bine aceste riscuri şi să ofere o valoare mai mare pe termen lung.

„2025 va fi un an de referinţă pentru raportarea sustenabilităţii. Studiul privind Raportarea Sustenabilităţii arată că organizaţiile abordează provocările şi se pregătesc pentru noile reguli şi cadre de reglementare din UE înainte de implementare. Facem progrese notabile cu raportarea ESG într-un mod care contribuie la obiectivele de afaceri pe termen scurt şi lung. Pe baza analizelor exhaustive din ultimii ani, dezvoltăm un set de indicatori care arată cum un ecosistem robust de raportare a sustenabilităţii asistă liderii în afaceri nu numai să măsoare progresul în executarea strategiei lor ESG, ci şi să genereze valoare în timp ce mobilizează pieţele de capital pentru dezvoltarea soluţiilor tot mai necesare pentru numeroasele aspecte de mediu şi sociale cu care ne confruntăm. Lumea afacerilor face progrese. Să continuăm!”

Criteriile ESG oferă o perspectivă clară asupra sustenabilităţii unei afaceri pe termen lung dar, deşi au fost înregistrate progrese clare în ultimii ani, mai sunt multe etape de parcurs, în special pentru capitolele Societate şi Guvernanţă. Pentru companii, pare dificil de atins un echilibrul în raportarea de sustenabilitate, o raportare pozitivă a progresului şi descrierile calitative ale impactului asupra mediului, societăţii şi afacerii în sine. Companiile trebuie să găsească o modalitate de a evidenţia şi aborda în mod constant atât impactul pozitiv, cât şi cel negativ.

Jan-Hendrik Gnändiger, Coordonator Global ESG Advisory, KPMG International, a comentat:

„Cercetările noastre arată că raportarea de sustenabilitate a devenit parte din activitatea obişnuită pentru aproape toate cele mai mari 250 de companii din lume şi o mare majoritate a celor mai mari 100 de companii din fiecare ţară, teritoriu sau jurisdicţie. În ultimii doi ani, de asemenea, a crescut semnificativ proporţia companiilor care publică ţintele de reducere a emisiilor de carbon, până la nivelul celor care publică rapoarte de sustenabilitate. În timp ce, în anul următor, unele companii vor emite rapoarte de sustenabilitate în mod obligatoriu, studiul KPMG indică faptul că multe altele încep sau îşi intensifice eforturile de raportare în mod voluntar. Există motive intemeiate pentru acest lucru - fie ca pregătire pentru cerinţe obligatorii de raportare, fie pentru a oferi informaţii mai bune investitorilor, clienţilor, angajaţilor, autorităţilor de reglementare sau altor părţi interesate.”

KPMG este o organizaţie globală de firme independente de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor. Ne desfăşurăm activitatea în 143 de ţări şi aveam la finalul anului financiar 2023 aproape 273.000 de angajaţi în firmele membre din întreaga lume. Fiecare firmă KPMG este din punct de vedere legal o entitate separată şi distinctă şi se descrie ca atare. KPMG International Limited este o societate privată engleză cu răspundere limitată la garanţii. KPMG International Limited şi entităţile sale nu oferă servicii pentru clienţi.

În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanta, Iaşi, Timişoara şi Chişinău. În prezent dispunem de un număr de peste 1000 de profesionişti, atât cetăţeni români, cât şi străini.