Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, se declară convins că va fi găsită o soluţie la conflictul militar din Ucraina, dar insistă asupra "demilitarizării", în timp ce adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a cerut reluarea negocierilor cu NATO pe tema garanţiilor de securitate.

"O soluţie va fi găsită, nu am dubii asupra acestui lucru. Condiţiile pe care noi le considerăm minime nu sunt secrete. Dar noi nu putem permite menţinerea elementelor de infrastructură care ameninţă Rusia. În acest sens, demilitarizarea va fi definitivată, chiar dacă semnăm un acord de pace. Acest acord va include sigur o astfel de clauză", a afirmat Serghei Lavrov într-un interviu acordat joi presei ruse şi străine, conform agenţiei Tass.

"Eu sunt convins că isteria Occidentului va dispărea şi că partenerii noştri occidentali vor trece peste ea. Noi suntem mereu dispuşi la dialog, cu condiţia de a se baza pe egalitate şi pe respectarea intereselor reciproce", a subliniat Serghei Lavrov, insistând că Moscova nu are nicio intenţie de a utiliza arme nucleare.

La rândul său, Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a cerut joi reluarea negocierilor cu Statele Unite şi cu NATO pe tema garanţiilor de securitate. "Noi suntem pregătiţi pentru dialog pe tema garanţiilor de securitate şi pe probleme referitoare la stabilitatea strategică. Regretăm decizia colegilor noştri de la Washington de a suspenda aceste contacte. Noi menţinem activităţile în mod clalm şi încrezători, avem de atins anumite obiective. Nu întrerupe nimeni dialogul cu SUA, dar canalele pentru dialog diferă în funcţie de obiective", a afirmat Serghei Riabkov, citat de postul RBC şi de agenţia Tass.

Statele Unite au anulat o întâlnire a secretarului de Stat Antony Blinken cu Serghei Lavrov după ce Rusia a invadat Ucraina.

Marţi, Serghei Lavrov a declarat, în intervenţia online la Conferinţa ONU pentru Dezarmare, că Rusia va insista pentru primirea de garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice, cerând renunţarea la angajamentele Summitului NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei şi Georgiei. "Colegii noştri occidentali nu au manifestat încă voinţa de a oferi Rusiei garanţii de securitate cu caracter juridic pe termen lung. Pentru noi, atingerea acestor obiective are o importanţă fundamentală. Ţările occidentale trebuie să evite instalarea de baze militare pe teritoriile statelor foste sovietice care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv să evite utilizarea infrastructurii acestora pentru efectuarea de activităţi militare. Este necesară revenirea capabilităţilor militare NATO, inclusiv a celor de atac, şi a infrastructurii NATO la configuraţia din 1997, când a fost adoptat Tratatul fondator NATO-Rusia", a afirmat Serghei Lavrov marţi.

În "Declaraţia Summitului de la Bucureşti" (2008), Alianţa Nord-Atlantică saluta "aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO". "Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei", arăta "Declaraţia Summitului de la Bucureşti", fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.

În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. "Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi "nu se consideră adversare" şi prin care erau definite "mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune". Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianţa Nord-Atlantică să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a explicat recent ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind însă că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO.

Înaintea intervenţiei militare ruse în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referea la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.