Pentru că le consideră o ameninţare pentru comercianţii polonezi şi europeni, Polonia a luat în colimator Temu, Shein şi alte platforme de comerţ online din China. Dar tot pe baza lor îşi clădeşte viitorul Aeroportul Budapesta
Pentru aeroportul Budapesta, cele peste 200.000 de tone de marfă încărcate şi descărcate anul trecut au reprezentat recordul absolut. Visul guvernului maghiar de a transforma Ungaria în poarta de tranzit a comerţului dintre est şi vest pare să devină realitate. Mai mult dispre est. Acest lucru nu ar fi posibil fără venirea, la Budapesta, a Cainiao, compania de logistică a gigantului de comerţ online Alibaba din China.
Pentru aeroportul Budapesta, cele peste 200.000 de tone de marfă încărcate şi descărcate anul trecut au reprezentat recordul absolut. Visul guvernului maghiar de a transforma Ungaria în poarta de tranzit a comerţului dintre est şi vest pare să devină realitate. Mai mult dispre est. Acest lucru nu ar fi posibil fără venirea, la Budapesta, a Cainiao, compania de logistică a gigantului de comerţ online Alibaba din China.
Platforma de comerţ online Aliexpress face parte din Alibaba. Cainiao a lansat primul zbor din China spre Ungaria în 2021, iar de atunci aeroportul Budapesta este punct de tranzit pentru o bună parte din comenzile făcute de est-europeni pe AliExpress. Dar această platformă nu este singura prin care comercianţii şi producătorii chinezi vând europenilor. Mai exisă şi Temu şi Shein.
Iar acestea au intrat în colimatorul guvernului polonez. Acesta vrea să închidă lacuna prin care servicii precum Temu şi Shein inundă Europa cu torente de produse ieftine, adesea de proastă calitate, scrie The Warsaw Voice. Alte ţări europene vor, de asemenea, să lupte împotriva a ceea ce ele percep a fi problema în creştere a concurenţei neloiale din partea comercianţilor din China.
Site-uri precum Temu, AliExpress şi cel al retailerului de îmbrăcăminte Shein beneficiază de subvenţii guvernamentale cu ajutorul cărora costurile de livrare sunt ţinute la minimum. Deoarece acestea nu respectă multe alte reglementări ale Uniunii Europene, cum ar fi Directiva Omnibus, de protecţie suplimentară pentru consumator, ofertele lor sunt mult mai ieftine, deşi adesea de proastă calitate. ministrul de finanţe al Poloniei Andrzej Domanski a anunţat deja că lucrează la o lege pentru a schimba acest lucru.
„Guvernul luptă împotriva concurenţei neloiale. În acest scop, am adoptat soluţii de raportare a platformelor de pe Internet“, a spus el recent. Temu a comentat iniţiativa guvernului polonez, dar a subliniat că în problema torentului de haine ieftine nu compania este cauza. „Temu nu este o companie de fast fashion. Este o platformă cu o gamă largă de produse, care conectează direct cumpărătorii cu producătorii şi vânzătorii“, a declarat Sabina Nallim, de la biroul de presă european al Temu, pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita.
Însă oamenii de afaceri polonezi văd o problemă, şi una tot mai mare. „Recent, activitatea antreprenorilor care operează prin intermediul platformelor chinezeşti a crescut semnificativ. Numai în ultimul trimestru din 2023 aceştia au alocat sume mari de bani publicităţii online“, a declarat Patrycja Sass-Staniszewska, preşedinta Camerei de Economie Electronică. „Profitând de lipsa aplicării eficiente a reglementărilor în Polonia şi în Europa, de lacunele legislative care permit scutirea de taxe pentru livrările mai mici de 150 euro şi de lipsa coordonării fiscale între ţări, antreprenorii asiatici câştigă un avantaj competitiv semnificativ faţă de companiile din UE“, apreciază oficialul.
„Ţările UE sunt copleşite de inundaţia de pachete mici din China. Avem temeiuri solide să credem că unele dintre produse nu îndeplinesc standardele europene şi există, de asemenea, informaţii în spaţiul public despre alte practici interzise“, a declarat şi Kamil Mirowski, director de afaceri publice pentru Polonia şi Europa Centrală şi de Est la Zalando.
„Trebuie să punem capăt avantajelor competitive, să închidem lacune şi să aplicăm mai eficient reglementările existente. În caz contrar, va fi mai uşor şi mai ieftin pentru jucătorii noneuropeni să facă afaceri în Europa decât pentru companiile autohtone“, a adăugat el. În prezent, coletele trimise din afara UE consumatorilor europeni în valoare mai mică de 150 euro sunt scutite de taxe vamale, ceea ce implică şi mai puţine controale de securitate.
În plus, majoritatea ajung în Europa nu sub formă de colete, ci sub formă de scrisori, ceea ce înseamnă scutire de la inspecţie sau de la cumul de taxe. Polonia este cea mai mare piaţă de consum din regiune. Este şi sursa de origine a unui număr în creştere de comecianţi care-şi extind afacerile în Europa de Est.
Unii sunt producători, cu mărci proprii, alţii importă ieftin de la producători chinezi şi vând mai scump. Pentru mulţi dintre ei, comerţul electronic a devenit vital pentru afaceri. În 2023, sectorul comerţului online polonez a trecut ca valoare de 20 de miliarde de euro, potrivit unui studiu al the PMR Online Retail Market.
Tendinţa este de creştere şi va continua să fie aşa mulţi ani de-acum încolo. Până în 2030 ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro. În prezent, 77% dintre utilizatorii de internet din Polonia fac cumpărături online. Între timp, guvernul maghiar face tot ce poate pentru a renaţionaliza aeroportul Liszt Ferenc din Budapesta, invitând şi investitori străini pentru a participa la acest efort.
Şi, după cum scrie Hungary Today, un site de ştiri maghiar pro-guvernamental, principalul motiv care ar putea sta la baza preluării aeroportuluiar putea fi controlul şi exploatarea transportului de mărfuri. Index arată că Budapesta are tot ce-i trebuie pentru a deveni un lider european al afacerilor de transport de mărfuri, legăturile cu China jucând un rol principal. Profitabil în pofida crizelor de tot felul, Liszt Ferenc poate aduce dividende substanţiale. Iar transportul de mărfuri nu doar că este rezistent la crize, dar şi se extinde dinamic.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro