Inceputul primaverii va fi mai fierbinte decat de obicei, cel putin pentru sindicate. Initiativa cabinetului Tariceanu de a modifica Codul muncii a starnit mania  acestora, iar discutiile care vor urma - atat cele dintre partenerii sociali cat si cele din Parlament - se anunta a fi aprinse. Problema e ca, indiferent de opiniile celor implicati, problematica de fond a legislatiei muncii nu este rezolvata.

Pana la 1 iulie, proiectul de modificare a Codului muncii ar trebui aprobat de Parlament si publicat in Monitorul Oficial, termenul fiind inclus in calendarul convenit cu Fondul Monetar International de catre fostul Executiv si reconfirmat in scrisoarea de intentie rezultata in urma negocierilor purtate in ultima pe-rioada de Cabinetul Tariceanu cu reprezentantii institutiei. Patronatele au acuzat ca actuala forma a legii, adoptata in martie 2003, genereaza mai multe avantaje salariatilor, considerand actul normativ drept restrictiv.

Patronii au numarat, in cele aproape 300 de articole ale Codului muncii, 246 de drepturi pentru salariati - din care 120 directe - si numai 58 de drepturi pentru angajatori, din care 43 directe. Obligatiile salariatilor sunt in numar de 58, din care directe 15, in timp ce angajatorii au 246 de obligatii, din care 126 sunt directe. Pozitii critice fata de Codul muncii au avut si institutiile financiare internationale - Banca Mondiala, FMI si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, precum si reprezentanti ai comunitatii straine de afa-ceri si fostul ambasador al SUA in Romania Jack Dyer Crouch II.

"Trebuie sa recunoastem ca actualul Cod al muncii este unul socialist, negociat de angajati, adica de sindicate, cu alti angajati, adica cu Guvernul conditionat de voturile sindicatelor, pentru angajati. Din cauza conjuncturii politice si economice din 2003, angajatorii nu prea au avut multe de spus, desi sunt unul dintre cei doi actori principali ai acestor reglementari" spune Nicoleta Tudorancea de la Advice Human Resources, companie de recrutare a fortei de munca.

"Forma initiala era rigida si restrictiva pentru angajatori. In practica s-au vazut situatii osciland de la hilar la ridicol. La modificarile propuse de minister se vor adauga multe altele din partea societatii civile si asociatiilor patronale", crede Marilen Popa, legal & public affairs director la Interbrew Romania.

"Codul muncii de dinainte de 1989 era chiar liberal, a fost o surpriza chiar si pentru mine", spune avocatul Dragos Brezeanu. 

"In schimb cel din 2003 mi se pare carpit, sunt bucatele de legislatie europeana lipite una de alta. O tara este o organizatie care se dezvolta, iar legea nu este aliniata cu conditiile din Romania si cu stadiul nostru de dezvoltare", spune Annelise Anghel, vicepresedinte pentru resurse umane la Rompetrol. 

Potrivit propunerilor, patronii nu mai sunt obligati sa asigure formarea profesionala a salariatilor sau sa caute noi locuri de munca pentru angajatii concediati. Angajatii pot fi obligati sa munceasca suplimentar in anumite conditii, iar sindicalistii sau reprezentantii salariatilor nu mai sunt imuni in fata angajatorilor.

Reprezentantii angajatorilor spun ca noua versiune ar asigura o mai mare flexibilitate a pietei muncii, iar cei ai sindicatelor critica proiectul, spunand ca va produce dezechilibre la nivel social. Durata maxima de lucru, de 48 de ore pe saptamana, ramane in vigoare. Neschimbate raman si sanctiunile pentru munca la negru - amenzi cuprinse intre 20 si 50 de milioane de lei. In forma actuala, Codul muncii stipuleaza ca munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazurilor de forta majora. Noile prevederi spun ca "munca suplimentara poate fi efectuata fara acordul salariatului, pentru a satisface cerintele urgente de productie, livrarea de servicii sau alte obligatii ale angajatorului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil". 

Ministerul Muncii justifica propunerea prin faptul ca este extrem de restrictiva solicitarea consimtamantului salariatului de a efectua ore suplimentare in orice moment, cu exceptia "cazurilor de forta majora" sau "pentru a preveni accidente", asa cum se prevede in articolul existent. "Aici am putea avea o invitatie adresata angajatorului roman la impunerea unui program prelungit. Sa nu uitam ca nu toti angajatorii au un anume respect pentru lege. Generalitatea termenilor din articol nu pot decat sa lase loc interpretarilor aleatorii si partinitoare", apreciaza Nicoleta Tudorancea.

Timpul de lucru saptamanal obligatoriu ramane de 48 de ore. Totodata, din alineatul care prevede ca "pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili (...) o durata zilnica a timpului de lucru mai mica sau mai mare de opt ore" va disparea expresia "mai mare". "Prevederea cu durata maxima legala a timpului de munca este limitativa si inflexibila, motiv pentru care se impune abrogarea articolului si fixarea unei limite de ore suplimentare anual. Se impune, de asemenea, reglementarea muncii in tura, schimburi sau foc continuu", spune Anneliese Anghel.

Noul Cod al muncii elimina si contractele colective de munca, in timp ce contractele la nivel de unitate nu mai sunt obligatorii. Potrivit actualului Cod al muncii, "negocierea colectiva este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati". Ministerul propune abrogarea acestui articol si invoca prevederile unei conventii a Organizatiei Internationale a Muncii. "In practica ne-am izbit de o problema: care contract primeaza, cel individual, cel pe intreprindere, cel pe ramura sau cel national? Ca sa nu mai vorbim de faptul ca unele prevederi se contraziceau", spune Anneliese Anghel.

Concedierile colective sunt simplificate, fiind definite prin trimiterea in somaj a minimum zece salariati, fata de cinci, in actuala forma a legii. Prin noua lege, patronii nu mai sunt obligati sa intocmeasca un plan de masuri sociale si nici sa propuna salariatilor programe de formare profesionala, in cazul concedierilor colective. "Intr-o economie de piata normala, de care sunt semne ca ne apropiem, frecventa si numarul concedie-rilor colective vor scadea. Un angajator falimentar nu mai are resursele necesare platii obligatiilor catre stat, cu atat mai putin pentru programe sociale. Crearea unor proiecte viabile doar pe hartie era o pierdere de timp si o Fata Morgana pentru angajati", spune Nicoleta Tudorancea de la Advice HR. 

Clauza de neconcurenta - cea care obliga salariatului sa nu presteze o activitate care se afla in concurenta cu cea a angajatorului sau - ramane in vigoare, insa este platita mai putin. "Reconsiderarea clauzei aduce clarificari atat in ceea ce priveste perioada in care clauza isi produce efectele cat si in ceea ce priveste continutul acesteia", crede Adrian Popa, corporate & regulatory affairs director la BAT Romania.

Ministerul Muncii mai propune prelungirea de la 18 luni la doi ani a duratei contractelor de munca cu perioada determinata. In privinta contractelor individuale de munca cu timp partial, este prevazuta eliminarea limitei minime de ore lucrate saptamanal, de zece ore. "Angajatul este liber sa negocieze o perioada mai scurta sau unul pe o perioada nedeterminata. Un angajat bine pregatit nu trebuie sa-si faca probleme, interesul companiei este sa-l motiveze si sa-l pastreze. Pe de alta parte, in toate statele civilizate, un profesionist angajat temporar este si mai bine platit si nici nu se imbata cu apa rece, sperand in prelungirea contractului", spune Nicoleta Tudorancea.

Ministerul mai propune abrogarea articolelor care obliga patronii sa contribuie la fondurile de garantare pentru plata creantelor salariale rezultate din contractele individuale de munca.

La cele 63 de articole propuse spre modificare se vor adauga altele noi, potrivit Ministerului Muncii. Printre acestea se numara, potrivit ministrului Gheorghe Barbu, si reintroducerea conventiilor civile in relatiile de munca. "Conventiile civile nu au fost mentionate explicit, dar au functionat tot timpul, existand in Codul civil inca din 1865, ca locatiune a serviciilor", explica avocatul Dragos Brezeanu.

Nicoleta Tudorancea de la Advice HR crede ca in actuala etapa este importanta gasirea echilibrului intre drepturile si obligatiile angajatilor si angajatorilor, pentru a elimina pe cat posibil inechitatile.

"Problema este ca atat Codul muncii in vigoare cat si propunerile Ministerului Muncii nu pot rezolva problemele de fond de pe piata muncii. Modificarile vizeaza aspecte neesentiale. Ar trebui un singur pachet, care sa cuprinda si sa reglementeze toate aspectele legate de munca, actuala le-gislatie fiind mult prea stufoasa si ineficienta. Sa ne gandim ca nu exista tribunalele muncii, iar actualele instante sunt tentate sa dea sentinte care ii avantajeaza pe cei multi", spune Anneliese Anghel. Principiile care ar trebui sa stea la baza unui Cod al muncii sunt libertatea contractuala si asigurarea protectiei sociale. 

Libertatea contractuala va permite atat angajatorului si angajatului cat si partenerilor sociali, patroni si sindicate, sa stabileasca drepturile si obligatiile pe care le insereaza in contractele individuale de munca si in contractele colective. Statul ar trebui sa nu intervina in acest proces. 

Asigurarea protectiei sociale este apanajul statului, care ar trebui sa asigure protectia persoanelor neocupate, sa ii despagubeasca pe asigurati sau sa ajute categoriile profesionale defavorizate. 

"Modificari legislative care nu sunt luate in calcul in prezent dar care se impun sunt eliminarea fondului de garantare, renuntarea la Registrul general de evidenta a salariatilor, precum si abrogarea prevederilor privind somajul tehnic, institutie juridica incompatibila cu economia de piata. In pri-vinta Registrului de evidenta, ganditi-va ca la noi, unde avem peste 7.000 de angajati, se scrie de mana, in fiecare luna, pentru fiecare angajat, pe documente de format A3", spune vicepresedinta Rompetrol. De altfel si fostul ambasador american Dyer Crouch II pomenea de "scribii" care scriu de mana date in registrele de tip "secolul XIX", in timp ce tinerea unor evidente electronice nu este permisa. Expertii spun ca exista si alte prevederi ce necesita  imbunatatiri, de exemplu instituirea libertatii angajatorului in ceea ce priveste verificarea aptitudinilor profesio-nale la angajare si  posibilitatea de a negocia perioada de proba. Trebuie redefinite atat raspunderile materiale ale salariatilor cat si ale daunelor morale pe care semnatarii contractului de munca le pot solicita (angajatorul - in cazul unui prejudiciu adus imaginii sale, angajatul - in situatia in care i-a fost atins prestigiul profesional).

Pozitia sindicatelor e clara: nu vor sa renunte la ceea ce au dobandit deja, saptamana trecuta au lipsit de intalnirea programata cu reprezentantii Ministerului Muncii, iar in-tr-o scrisoare adresata premierului Tariceanu au invocat, pentru a-si motiva lipsa de la negocieri, lipsa "legislatiei subsecvente". "Vrem sa stim la modul concret, din economia reala si nu din teoriile Bancii Mondiale, care sunt problemele iscate de acest Cod. Inspectia Muncii este in masura sa faca astfel de rapoarte iar asistentii judiciari ne pot spune despre cazurile ajunse in instanta. Sa stim clar ce prevederi din Cod, ce articole au creat dificultati si necesita modificari sau imbunatatiri", a spus liderul BNS Dumitru Costin.

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa crede ca modificarile sunt urmarea presiunilor facute de companiile multinationale care doresc sa creeze in tarile candidate un model social diferit de cel din UE, care sa fie extins in Uniune dupa aderarea acestora.  

Indiferent de punctele de vedere ale sindicatelor si ale Guvernului, cei care lucreaza efectiv in domeniul angajarilor spun ca actuala legislatie este incompleta sau neclara si ca trebuie modificata. A imparti simplu oamenii in doua categorii - patroni si angajati - pare sa nu mai fie suficient; in ecuatie trebuie inclusi o multime de alti factori: productivitate, raspundere, performanta, stimulente, cariera, libertate de decizie sau protectie reala.