♦ Au început fie în domenii pe care le-au studiat înainte de ’90, fie acolo unde au sesizat o nevoie a pieţei, fiind de multe ori deschizători de drumuri şi plecând în business deseori doar cu ambiţie şi cu un „pumn de economii” la purtător. Nu au vândut afacerile, deşi de multe ori au avut oferte foarte bune pe masă, dar nici nu au dat înapoi atunci când pe piaţă au intrat rând pe rând multinaţionale cu bugete impresionante de marketing. În multe sectoare sunt chiar antreprenori mici, care încă sunt şi proprietari şi vânzători şi contabili, dar şi şoferi. Acesta este „portretul robot” al antreprenorilor din domenii clar dominate de oameni de afaceri locali şi care au izbutit să fie chiar şi lideri în multe sectoare din economie. Care sunt domeniile în care românii reuşesc să fie competitivi şi să domine ca număr, dar şi ca nivel al afacerilor?

Antreprenorii români au o prezenţă puternică pe piaţa farma, unde au dezvoltat companii şi cu afaceri de peste un miliard de lei, dar şi în transporturi, unde ocupă poziţii de lider pe calea ferată, transportul naval şi chiar în transportul rutier. Mai mult, companiile antreprenoriale româneşti domină şi sectoare precum construcţii, unde lider al pieţei este o firmă dezvoltată de un român, dar şi sectorul alimentar sau turism, fie că este vorba de hoteluri sau restaurante.

Piaţa farma: antreprenori de profesie farmacişti au dezvoltat businessuri de miliarde de lei

Retailul farmaceutic este în continuare dominat de antreprenori locali, afacerile regionale cu zeci sau sute de farmacii sunt deţinute în special de farmacişti,  care au pornit în urmă cu mai bine de două decenii o afacere proprie în domeniul în care s-au pregătit.

Cel mai mare jucător atât ca număr de unităţi, cât şi după cifra de afaceri rămâne Catena, reţeaua de farmacii construită de antreprenoarea Anca Vlad. Distribuitorul de medicamente Fildas şi reţeaua de farmacii reprezintă un grup care a depăşit afaceri de 12 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro) în 2022. Antreprenoarea Anca Vlad punea în 1993 bazele distribuitorului de medicamente Fildas Trading, cea mai mare companie din acest sector după rezultatele din 2022. Mai mult, de la o reţea de 30 de farmacii în judeţul Argeş, în 1999, antreprenoarea a reuşit să pună Catena pe primul loc în retailul farmaceutic. Brandul Catena, cu peste 900 farmacii la nivel naţional, domină o piaţă în continuă mişcare, unde jucătorii cumpără farmacii pentru consolidare. Businessul Catena a depăşit 6,3 miliarde de lei în 2022, plus 23%.  Evoluţia Catena a fost una graduală, prin achiziţii sau deschideri de unităţi noi. În ultimii ani, mai mulţi dintre jucătorii mari au mers şi în oraşele mai mici, având în vedere competiţia din marile centre, dar şi creşterea puterii de cumpărare a pacienţilor şi dezvoltarea zonei private de sănătate.

În rândul companiilor de peste 1 mld. lei a intrat şi Dona, reţeaua condusă de medicul Eugen Banciu, care numără  345 de farmacii, majoritatea proprii, dar şi câteva zeci în sistem de franciză.

Şi Farmacia Tei, fondată de antreprenoarea Roxana Maftei, a fost la un pas de pragul de 1 mld. lei în 2022 şi chiar a depăşit acest prag anul trecut. Modelul de business pus pe piaţă de antreprenoarea a urmat politica preţurilor mici, diversitatea gamei de produse şi dezvoltarea unor adevărate supermarketuri de produse farma.

În piaţă mai are o prezenţă puternică şi Ropharma, reţeaua de 160 de farmacii condusă de antreprenorul Mihai Miron, care a trecut de pragul de 500 mil. lei în 2022.

Acum, din spatele acestor afaceri controlate de antreprenori locali vine următoarea generaţie în cazul multor afaceri de familie.

Restul jucătorilor din piaţă au o acoperire regională, la nivelul câtorva judeţe în care şi-au extins prezenţa. Zona Dobrogei, spre exemplu, este dominată de lanţul de farmacii Minifarm (fondat de Valentina Călin), care s-a dezvoltat cu unităţi în judeţele Tulcea şi Constanţa, cu afaceri de 319 milioane de lei în 2022.

Minifarm a avut o expansiune accelerată pe piaţa locală.

În ultimii cinci ani, clasamentul celor mai mari cinci jucători din retailul farmaceutic s-a menţinut, într-o piaţă din care nu au lipsit tranzacţiile. Datele de la Statistică indicau un număr total de 8.135 de unităţi farmaceutice la nivel naţional în 2022.

Industria alimentară, între adaptarea antreprenorului la piaţă şi dorinţa de a creşte

Deşi în ultimii ani, odată cu achiziţiile făcute de marii jucători internaţionali, poziţia de lider mai este deţinută de antreprenori în doar câteva domenii din industria alimentară, antreprenorii români domină ca număr toate sectoarele dintr-un domeniu unde businessul total ajunge anual la 72 de miliarde de lei. Astfel, în producţia cărnii de pui, în conserve din carne, în fabricarea produselor de morărit, dar şi în sectorul mezelurilor, antreprenorii locali demonstrează încă o dată puterea românilor în business. Astfel, în industria cărnii de pui cei mai mari jucători sunt Transavia, grupul Agricola şi Carmistin.

„Cred că în industria alimentară predomină companiile româneşti, în primul rând, date fiind condiţiile de muncă din sector, nu din cele mai uşoare. Apoi, vorbim de o piaţă volatilă – dacă nu eşti atent, o scapi printre degete! De asemenea, vorbim de marje mici de profit, care nu sunt chiar foarte atractive, mai ales că domeniul necesită investiţii mari. Nu în ultimul rând, profilul cetăţeanului antreprenor român este mai potrivit pentru această industrie decât pentru altele”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul cărnii de pui.

Deşi în industria cărnii de pui s-au făcut câteva tranzacţii, nu au fost deal-uri care să fi schimbat semnificativ peisajul dintr-un sector care generează anual o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei (doar prelucrarea şi conservarea cărnii de pasăre). Conform datelor de la Registrul Comerţului, în acest sector activează circa 70 de firme.

La rândul lui, Radu Timiş Jr., CEO al grupului Cris-Tim, lider pe piaţa de mezeluri, crede că  este vorba despre obiceiurile de consum specifice româneşti şi gustul local distinct al produselor, dar şi despre ataşamentul faţă de tradiţie, capacitate de adaptare la nevoile pieţei, dar şi de determinarea antreprenorilor prezenţi pe piaţa de produse alimentare.

“Românii rămân ataşaţi de gusturile tradiţionale şi preferă produsele dezvoltate local, ceea ce oferă un avantaj companiilor autohtone. De asemenea, atomizarea pieţei este un alt aspect. În mezeluri, piaţa s-a lansat imediat după revoluţie şi este foarte segmentată între mai mulţi jucători români, de diverse dimensiuni. Un al treilea aspect important este tipologia antreprenorului român – oameni tineri, cu o mare dorinţă şi determinare de a reuşi”, a spus managerul, care conduce un grup cu o cifră de afaceri de peste 907 milioane de lei în 2022.

Mezelurile sunt sunt exemplu de piaţă unde companiile antreprenoriale au reuşit să se dezvolte. Cris-Tim, Fox, Aldis sunt doar câteva exemple de branduri locale care s-au dezvoltat pe piaţă. De asemenea, conservele sunt iar un domeniu în care antreprenorii au reuşit să se dezvolte, mai ales contextul pieţei favorabil, cu o tradiţie pentru borcane cu dulceţuri, zacuşcă, dar şi preparate din carne care să reziste toată iarna.

„Considerăm că unul dintre factorii principali este reprezentat de dorinţa antreprenorilor de a creşte şi susţine produsele româneşti şi implicit industria românească. Cu siguranţă, dorinţa de a crea locuri de muncă, de a susţine şi promova produsele şi reţetele româneşti atât de apreciate de către consumatorii din ţară dar şi cei de peste hotare reprezintă un alt factor pentru care companiile antreprenoriale româneşti predomină în industria alimentară”, spun reprezentanţii Scandia Food, un grup prezent în domenii precum conserve, mezeluri, snackuri, dar şi produse congelate.

Transporturile, un alt pariu câştigător pentru antreprenorii români

Şi în transporturi companiile fondate de antreprenori români au o prezenţă puternică, în domeniul rutier, pe calea ferată sau în transportul naval.

Grupul de transport International Alexander din Arad va depăşi până la final de an pragul de 300 de mil. euro  afaceri.

Grupul de logistică şi transport marfă International Alexander din Arad, fondat de Simion şi Loredana Apreutese, cel mai mare jucător de pe această piaţă, estima că va depăşi  pragul de 300 de milioane de euro afaceri anul trecut. Grupul asigură servicii de transport multimodal, pe cale rutieră, pe apă sau aer şi oferă şi soluţii logistice, funcţionând şi ca o casă de expediţii. Compania livrează marfă pentru clienţi din industria auto, IT dar şi pentru cei din FMCG.

În prezent, grupul are operaţiuni în România, Ungaria, Serbia, Cehia şi 2.800 de angajaţi.

Anul trecut, fondatorii grupului International Alexander au preluat 25% din acţiunile Moov Leasing. De altfel, holdingul Internaţional Alexander, din care fac parte 20 companii independente, şi-a consolidat în mod constant poziţia pe piaţa de  transport şi logistică.

În topul celor mai mari companii intră şi transportatorul rutier Dolo Trans Olimp (DTO), controlat de antreprenorul Cristian Dolofan, care ajuns la o cifră de afaceri de 97 milioane de euro anul trecut. Principalul sector de activitate pentru companie este cel automotive, atât cu autocamioanele specializate cât şi cu cele de transport mărfuri generale.

Pe calea ferată, în transportul de mărfuri, lider este Grup Feroviar Român, cea mai importantă companie a grupului Grampet, controlată de Gruia Stoica, ce a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei în 2022. GFR este operator în

8 ţări în prezent, România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria.

Grup Feroviar Român (GFR) a fost înfiinţat în urmă cu 20 de ani. Grupul din care face parte deţine fabricile Reva Simeria, Electroputere VFU Paşcani, Reloc Craiova şi Electroputere VFU Craiova. 

În transportul naval tot o companie fondată de un antreprenor român este lider, cu cea mai mare flotă de pe Dunăre.  Bazele grupului TTS, care şi-a crescut afacerile de la an la an, au fost puse în 1996 de către Mircea Mihăilescu, un antreprenor care a atras în 2012 International Finance Corporation (IFC), divizia de investiţii a Băncii Mondiale, în firma Transport Trade Services (TTS), printr-o investiţie de 12 mil. euro de tip private equity.

Grupul TTS deţine cea mai mare flotă fluvială din bazinul dunărean, formată din unităţi fluviale cu o capacitate de peste 800.000 de tone, macarale plutitoare, precum şi terminale portuare proprii în Constanţa şi în 7 porturi fluviale dunărene.

Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aprobat achiziţia  operatorului  portuar Decirom pentru un preţ de 22  milioane de euro.

Antreprenorii români domină şi piaţa de curierat

FAN Courier, liderul pieţei locale de curierat, o companie fondată în 1998 de Felix Pătrăşcanu, Adrian Mihai şi Neculai Mihai, a sărit pragul de un miliard de lei (200 mil. euro) în 2022, iar anul trecut a raportat creştere şi afaceri de 250 de mil. euro).

Focusul companiei anul trecut  a fost extinderea şi consolidarea businessului în regiune şi digitalizarea şi dezvoltarea de soluţii alternative de livrare. Mai mult, compania are în plan în acest an să devină liderul pieţei de curierat din Republica Moldova, piaţă pe care a început investiţiile în noiembrie 2021, ca parte a strategiei de dezvoltare regionale. Investiţiile pentru construirea şi dezvoltarea reţelei în Republica Moldova se ridică în primii doi ani la 5 milioane euro, pentru acest an fiind bugetate alte 3 milioane euro.

Construcţiile, meci strâns între antreprenori şi multinaţionale

Producţia de materiale de construcţii, un sector care merge mână în mână cu piaţa imobiliară, este unul dintre domeniile în care românii merg în tandem cu giganţii internaţionali. Printre cele mai vizibile branduri locale sunt TeraPlast (ferestre, instalaţii etc.), Bilka (acoperişuri metalice) sau Casa Noastră (ferestre şi uşi). Însă dacă ne uităm la clasamentul general vedem că topul în funcţie de cifra de afaceri este condus de producători de ciment cu acţionariat străin precum Holcim, Romcim, HeidelbergCement.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte constructorii, familia Umbrărescu şi-a adjudecat prima poziţie, după ce ani la rând în fruntea clasamentului s-au aflat companii austriace precum Strabag sau PORR sau italieneşti (Astaldi). Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct sunt companiile cu care familia Umbrărescu a ajuns pe podium în sectorul construcţiilor, iar Autostrada Moldovei, cea la care grupul lucrează, va fi cea care probabil va aduce încă un plus la business. Alte nume româneşti importante din domeniul construcţiilor sunt Construcţii Erbaşu, controlat de familia cu acelaşi nume, CON-A Operations, compania deţinută de antreprenorul Mircea Bulboacă din Sibiu, şi Bog’Art, deţinut de Raul Doicescu.

Turismul, dominat de businessurile antreprenorilor români

Pe piaţa hotelieră lider este o companie controlată de un antreprenor local. Omul de afaceri George Copos, care controlează în prezent cel mai mare business din turism, compania ANA Hotels, cu şase hoteluri, a intrat în afaceri în urmă cu mai bine de trei decenii, când a deschis o cofetărie în Capitală şi a dezvoltat ulterior afaceri şi pe piaţa hotelieră. A pariat pe sectoare diferite şi a construit un holding care era cunoscut prin diversitatea activităţilor, însă astăzi antreprenorul îşi concentrează investiţiile în compania hotelieră.

Compania pe care o controlează, ANA Hotels, cuprinde în prezent şase hoteluri, InterContinental Athenee Palace (fostul Athenee Palace Hilton) şi Crowne Plaza din Bucureşti, hotelurile Sportul, Bradul şi Poiana din Poiana Braşov dar şi hotelul Europa din staţiunea Eforie Nord.

În anul de referinţă 2019, cel mai bun an din turism, Ana Hotels se afla pe primul loc în topul companiilor hoteliere la nivel naţional, cu o cifră de afaceri de 167 milioane lei, potrivit mfinante.ro. Pe acelaşi loc s-a plasat şi în 2022, când compania a reuşit să se apropie de cifra de afaceri înregistrată în cel mai bun an din turism, după doi ani grei de pandemie.

Debutul omului de afaceri în industria hotelieră a fost reprezentat de preluarea în 1996 a trei hoteluri în Poiana Braşov (Bradul, Poiana şi Sportul). Tot în acel an omul de afaceri  a achiziţionat hotelul Flora din partea de nord a Capitalei, pe care l-a renovat şi reclasificat şi a pus pe el brandul Crowne Plaza.  Ulterior  antreprenorul a cumpărat clădirea în care funcţionează hotelul InterContinental Palace Hilton (fostul Athenee Palace Hilton) şi hotelul Europa de la mare.

Alţi antreprenori importanţi în turism sunt fraţii Marius şi Emil Cristescu, Alin Burcea, Lucia Morariu, Dragoş Anastasiu, Gheorghe Mărginean, Radu Enache sau Aurel Alexandru Munteanu.

Tot un antreprenor român domină piaţa locală de restaurante: grupul City Grill, fondat de Dragoş Petrescu, este unul din cei mai importanţi jucători de pe această piaţă, prin prisma cifrei de afaceri, respectiv 44 mil. euro în 2022.

Compania administrează aproape 20 de restaurante. Este vorba de localuri istorice, precum Caru’ cu Bere sau Pescăruş, pe care grupul doar le operează, dar şi de unele ale companiei, pe care le deţine, sub branduri precum City Grill sau Buongiorno.