Liderii europeni încep să se trezească. Emmanuel Macron, preşedintele Franţei: Revenirea lui Donald Trump este un electroşoc care ar trebui să forţeze Europa să îşi asigure propriul viitor
Emmanuel Macron a descris revenirea lui Donald Trump ca pe un „electroşoc” care ar trebui să forţeze Europa să îşi asigure propriul viitor, precum şi pe cel al Ucrainei.
Într-un interviu acordat la Palatul Élysée, la scurt timp după ce Trump a fost de acord cu Vladimir Putin să organizeze negocieri iminente de pace, preşedintele francez a susţinut necesitatea ca Europa să „se întărească” în domeniul apărării şi economiei.
El a insistat că doar preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, poate negocia în numele ţării sale, avertizând că acceptarea unei „păci care este o capitulare” ar fi „o veste proastă pentru toată lumea”, inclusiv pentru SUA.
„Singura întrebare în acest moment este dacă preşedintele Putin este cu adevărat, sustenabil şi credibil dispus să accepte un armistiţiu pe această bază. După aceea, ucrainenii sunt cei care trebuie să negocieze cu Rusia”, a spus Macron, adăugând: „Toţi trebuie să rămânem colectiv vigilenţi.”
Liderul francez susţine de mult timp că Europa ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate, ceea ce ar fi posibil doar prin creşterea independenţei economice şi reducerea dependenţei de SUA şi China.
El a descris revenirea lui Trump la Casa Albă ca pe un impuls care ar trebui să determine UE să investească în propria apărare, în relansarea economică şi tehnologică.
Aceasta ar însemna abandonarea unui cadru fiscal şi monetar stabilit pentru prima dată de UE în 1992, pe care l-a descris drept „învechit”.
„Acesta este momentul Europei de a accelera şi de a acţiona”, a spus el, avertizând în acelaşi timp asupra riscului unui eşec pentru UE. „Nu are de ales. Se apropie de un punct critic.”
Rămâne o întrebare deschisă dacă Macron va reuşi să convingă şi alte ţări europene să îi susţină programul, mai ales că a fost puternic slăbit atât pe plan intern, cât şi la Bruxelles, de paralizia politică ce a urmat alegerilor anticipate de anul trecut. De asemenea, finanţele publice precare ale Franţei îi limitează capacitatea de a face investiţiile necesare în apărare şi alte priorităţi.
Cu toate acestea, preşedintele francez a susţinut poziţia administraţiei Trump conform căreia responsabilitatea de a asigura securitatea Ucrainei revine Europei, spunând că aceasta rezultă dintr-o schimbare generaţională şi bipartizană în politica externă a Americii, care se îndreaptă de la Europa către Asia.
Macron a adăugat că unilateralismul american nu a început odată cu revenirea lui Trump la putere, menţionând că nu a primit „niciun apel” din partea administraţiei Biden în prealabil cu privire la acordul nuclear „Aukus” dintre SUA, Australia şi Marea Britanie sau la retragerea din Afganistan.
„Ceea ce Trump spune Europei este că depinde de voi să preluaţi povara. Şi eu spun că depinde de noi să ne asumăm această responsabilitate”, a declarat Macron.
În timp ce mulţi lideri europeni au reacţionat furios la discuţiile lui Trump cu Putin privind încheierea războiului din Ucraina, Macron a părut mai calm. După ce a vorbit cu Trump la telefon la începutul săptămânii, Macron a spus că nu a fost „surprins” de mişcarea preşedintelui american.
El a declarat că Trump a creat o „fereastră de oportunitate” pentru o soluţie negociată, în care „toată lumea trebuie să îşi joace rolul”.
Rolul SUA este de a „relansa acest dialog” şi de a lua iniţiativa, deoarece Trump a adus un „element de discontinuitate strategică”. Macron a spus că doar Zelenski „singur” poate discuta despre „problemele teritoriale şi de suveranitate”. Şi „revine comunităţii internaţionale, cu un rol specific pentru europeni, să discute garanţiile de securitate şi, mai larg, cadrul de securitate pentru întreaga regiune. Aici avem un rol de jucat.”
Urmărește Business Magazin

Citeşte pe zf.ro
-
Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro