Într-un sector tradiţional dominat de metode convenţionale, KRUK România a reuşit să se reinventeze ca lider inovator al managementului datoriilor. Cu investiţii de peste 200.000 de euro anual în formarea angajaţilor şi iniţiative precum Hackathonul şi Acceleratorul de Idei, compania a transformat inovaţia într-un motor esenţial de creştere. Rezultatele? Procese mai eficiente, soluţii digitale personalizate şi o cultură care încurajează fiecare angajat să fie un agent al schimbării. Această abordare unică nu doar că menţine compania competitivă, ci redefineşte standardele industriei într-un mediu aflat în continuă transformare.

Cum s-a transformat KRUK România în liderul inovator al industriei managementului datoriilor şi ce rol joacă inovaţia în strategia de dezvoltare a companiei? 

În ultimii patru ani, am pus un accent deosebit pe trei piloni esenţiali pentru o companie inovatoare, investind resurse semnificative în această direcţie. Primul pas a fost să includem inovaţia ca pilon strategic al organizaţiei, dedicând resurse umane şi financiare şi stabilind o structură clară de management care să susţină acest proces. Am început prin optimizarea proceselor operaţionale, un demers esenţial într-o companie Lean, îmbunătăţind permanent modul de lucru prin ideile şi contribuţia fiecărui coleg. După ce am observat rezultate pozitive, am extins modelul la nivelul întregii organizaţii, astfel că inovaţia a devenit un proces ce implică toate echipele noastre, nu doar zona operaţională. Al doilea pilon a fost crearea unei culturi care să susţină şi să recompenseze inovaţia: apreciem iniţiativele şi încurajăm angajaţii să găsească soluţii originale. În plus, susţinem această cultură printr-o abordare de leadership deschisă şi încurajăm adaptabilitatea, aspecte pe care le-am integrat în sistemul nostru de evaluare a performanţei. Acestea au fost direcţiile principale pe care ne-am axat pentru a sprijini inovaţia ca obiectiv strategic.

Nu în ultimul rând, un pilon fundamental, pe care îl regăsim şi în principiile de Lean management, este angajamentul faţă de îmbunătăţirea continuă. KRUK România investeşte anual peste 200.000 de euro în traininguri pentru angajaţi, asigurându-ne că aceştia sunt la curent cu ultimele inovaţii din domeniu şi pregătiţi să contribuie cu idei inovatoare la provocările organizaţiei. Desigur, chiar şi în cadrul proiectelor strategice sau al sesiunilor de inovare, întâmpinăm uneori provocări. Totuşi, le considerăm oportunităţi valoroase de învăţare, organizând sesiuni de tip „lecţii învăţate” pentru a transforma fiecare experienţă într-un catalizator al progresului.

Cum contribuie optimizarea proceselor interne la strategia de inovare a KRUK România?

La KRUK România, optimizarea proceselor este parte din ADN-ul nostru, încă de la adoptarea sistemului de management Lean. Acest efort de optimizare se desfăşoară la toate nivelurile lanţului valoric şi este asumat de fiecare participant. Eficientizarea fiecărui pas al proceselor de business ne ajută să rămânem competitivi într-un mediu dinamic. În prezent, suntem concentraţi pe oferirea unor soluţii rapide şi personalizate clienţilor noştri, facilitându-le procesul de achitare a datoriilor. De asemenea, continuăm digitalizarea proceselor în toate segmentele de business, considerând-o un avantaj strategic pe termen lung.

Platforma KRUK Idea reprezintă un pas esenţial în promovarea culturii inovative în cadrul companiei, încurajând angajaţii să contribuie cu idei valoroase. Cum a fost concepută aceasta şi ce provocări aţi întâmpinat în crearea unui mediu de inovare pentru angajaţi?

Platforma KRUK Idea este primul şi, poate, cel mai important angajament pe care KRUK România l-a făcut pentru a crea o cultură a inovaţiei. Prin intermediul acestei platforme, fiecare coleg se simte încurajat să contribuie cu idei, având siguranţa că acestea vor fi analizate şi, dacă se aliniază obiectivelor organizaţiei, prioritizate pentru implementare. Această abordare centralizată ne oferă criterii clare pentru analiza ideilor şi ne permite o evaluare eficientă a acestora din punct de vedere cost-beneficiu. Cele mai mari provocări au fost legate de obişnuirea angajaţilor să participe activ la KRUK Idea, deoarece avem atât sesiuni formale de inovare (Hackathoane, sesiuni de problem-solving), cât şi inovaţie organică, rezultată din discuţii interdepartamentale sau activităţi de rutină. Pentru că al doilea tip de inovaţie este mai dificil de formalizat, în perioada de început, unele idei se pierdeau, nereuşind să ajungă în platformă.

Acceleratorul de Idei este menţionat ca o iniţiativă strategică importantă la nivel de board în cadrul KRUK România, cu un impact semnificativ asupra implementării soluţiilor inovatoare. Puteţi descrie în detaliu cum funcţionează la nivel de board şi ce tip de idei sunt selectate pentru implementare?

Acceleratorul de Idei, la fel ca şi Hackathonul, este un instrument prin care KRUK România identifică oportunităţi de îmbunătăţire a proceselor de business şi a interacţiunii cu clienţii. Fiecare ediţie are un scop bine stabilit, iar de obicei se organizează două sesiuni pe an, fiecare cu reguli clare privind jurizarea şi premierea. Este o ocazie unică pentru angajaţi de a-şi prezenta ideile boardului KRUK România printr-un elevator pitch, subliniind impactul pe care acestea îl pot avea. Acceleratorul este un instrument valoros pentru noi, deoarece ne permite să rămânem conectaţi la nevoile şi sugestiile echipelor noastre, precum şi să identificăm idei care pot aduce un plus de eficienţă la nivelul întregii organizaţii.

Ce v-a inspirat să organizaţi un Hackathon dedicat echipelor mixte de developeri şi specialişti de business? Cum a contribuit acest Hackathon la reducerea time-to-market şi la creşterea scorului NPS?

Ideea organizării Hackathonului din 2024 a venit din dorinţa de a accelera procesul de inovaţie şi de a reduce timpul necesar lansării soluţiilor IT. Ne dorim o colaborare constantă între echipele de business şi IT, iar Hackathonul a facilitat tocmai acest dialog direct între cei care identifică problemele şi cei care pot crea soluţii. Suntem încântaţi că acest Hackathon s-a încheiat cu succes pentru fiecare dintre echipele participante iar rezultatul final sunt soluţiile exprimate care urmează a fi implementate în procese.

Cum se aplică procesul de „lessons learned” în proiectele KRUK România şi ce beneficii aduce acesta?

Procesul de „lessons learned” face parte din analiza fiecărui proiect major la KRUK România. Fie că vorbim despre proiecte de conformitate, iniţiative legislative sau transformare digitală, echipele de proiect se reunesc pentru a discuta lecţiile învăţate. De-a lungul timpului, am identificat aspecte importante, de la zona de achiziţii la analiza profitabilităţii proiectelor iar întregul proces aduce beneficii semnificative şi ne ajută să ne asigurăm că fiecare proiect contribuie la dezvoltarea unor practici mai eficiente şi adaptabile, reducând riscurile şi crescând impactul pozitiv asupra organizaţiei.

Ce lecţii importante aţi învăţat din implementarea proiectelor inovatoare la KRUK şi cum aţi aplicat aceste lecţii pentru a îmbunătăţi procesele viitoare?

Cele mai importante trei lecţii la care revenim constant atunci când dorim să calibrăm procesul de inovare sunt următoarele: întotdeauna, prima lecţie este că fiecare organizaţie are nevoie de un sistem clar şi structurat pentru a evolua. Este esenţial să avem un flux de idei bine definit, cu criterii de evaluare a fezabilităţii şi prioritizării acestora. Fără un cadru bine stabilit, conceptele valoroase se pierd, participanţilor le scade motivaţia iar ciclurile de transformare riscă să fie mai puţin relevante. A doua lecţie este importanţa colaborării de la faza de idee până la implementare. Colaborarea între IT şi zona operaţională este crucială în procesul nostru de inovare, astfel că ne străduim permanent să îmbunătăţim această sinergie pentru soluţii care pot fi uşor de implementat şi eficiente pe termen lung. Fiecare organizaţie este recomandat să aibă procese care să faciliteze comunicarea şi împărtăşirea ideilor într-un mod flexibil şi clar, pentru a maximiza colaborarea. Ultima lecţie, poate cea mai dificilă, este conştientizarea faptului că o idee neimplementată poate fi valoroasă şi că asumarea eşecului face parte din procesul de învăţare. Anual, din sute de idei introduse în platforma KRUK Idea, implementăm aproximativ 10, iar provocarea este să menţinem nivelul de entuziasm şi implicare al colegilor după fiecare sesiune.

Care sunt câteva exemple de idei dezvoltate prin KRUK Idea care au adus schimbări semnificative în procesele interne sau în relaţia cu clienţii?

Anual, în cadrul sesiunilor formale de inovaţie, colegii noştri generează sute de idei care vizează două direcţii majore: optimizarea modului de interacţiune cu clienţii KRUK România şi îmbunătăţirea ofertei pentru a răspunde mai bine nevoilor acestora, precum şi creşterea flexibilităţii şi eficienţei sistemelor noastre interne. În ultimele sesiuni, au fost propuse soluţii inovatoare pentru simplificarea şi personalizarea soluţiilor de plată amiabilă, dar şi pentru loializarea clienţilor.

Ce mecanisme folosiţi pentru a motiva angajaţii să contribuie activ cu idei inovatoare? Cum sunt recompensate cele mai bune idei?

Obiectivul nostru principal este să evităm transformarea culturii inovaţiei într-una pur mercantilă. Totuşi, de-a lungul anilor, am experimentat diverse metode pentru a motiva angajaţii să participe activ la cultura pe care o promovăm.  În cadrul sesiunilor formale, precum Hackathoanele, oferim recompense, iar câştigătorii pot alege între o varietate de experienţe, program flexibil sau chiar o lună sabatică. De asemenea, o altă abordare eficientă este implicarea tuturor angajaţilor direct în procesul de transformare, nu doar a liderilor seniori. Astfel, sunt motivaţi suplimentar deoarece văd impactul concret al contribuţiei lor​ şi simt că ideile lor sunt valoroase şi că pot contribui activ la schimbare.

Cum vedeţi impactul iniţiativelor de inovare asupra poziţiei KRUK România pe piaţa de management al datoriilor? Cum vă ajută aceste iniţiative să rămâneţi competitivi într-un mediu în schimbare?

În ultimii ani, iniţiativele de inovare implementate au avut un impact considerabil asupra sectorului nostru, unde ne menţinem poziţia de lider. De la dezvoltarea de instrumente personalizate de management al datoriei online pentru a oferi o experienţă îmbunătăţită clienţilor, până la construirea de platforme avansate pentru gestionarea relaţiilor cu partenerii de business, contribuim astfel la accelerarea deciziilor şi la creşterea vitezei de implementare de care au nevoie aceştia. Adaptabilitatea organizaţiei la schimbările macro şi microeconomice a fost, de asemenea, o prioritate. Iniţiativele de inovare precum Acceleratorul de Idei şi Hackathonul ne ajută să ne menţinem competitivi într-un mediu în continuă schimbare.

Ce planuri aveţi pentru viitor în ceea ce priveşte inovarea şi dezvoltarea sustenabilă a companiei?

Aşa cum am menţionat şi anterior, inovarea va rămâne un pilon strategic esenţial pentru KRUK România în următorii ani. Vom continua să alocăm resurse semnificative pentru toate iniţiativele inovative în curs, colaborând atât intern, cât şi cu experţi externi pentru a optimiza procesul creativ şi a asigura o participare activă, generând idei aliniate cu obiectivele noastre strategice. La fel cum implementarea sistemului de management Lean a fost un proiect de lungă durată, şi aici ne asumăm un angajament pe termen lung, având deja rezultate promiţătoare. Pentru 2025, am programat noi sesiuni de Accelerator de Idei şi Hackathoane şi planificăm optimizări în platforma KRUK Idea pe baza feedbackului colegilor. Prin urmare, 2025 se anunţă un an promiţător din perspectiva inovării la KRUK România.