Comenzile fabricilor germane au crescut mult mai puţin decât se anticipa în noiembrie, un semn descurajator pentru cea mai mare economie europeană, care se bazează pe puterea sa manufacturieră supradimensionată pentru a-şi relansa creşterea, scrie Bloomberg.

Datele de luni au arătat o creştere de 0,3% a cererii - sub aşteptările analiştilor, care se aşteptau la o creştere de 1,1%. Creşterea faţă de octombrie - care a înregistrat o scădere de 3,8% - s-a datorat comenzilor mari, a precizat biroul de statistică.

Rezultatul subliniază dificultăţile industriale persistente ale Germaniei cauzate de criza energetică şi de cererea globală slabă. Această situaţie a aruncat probabil ţara în prima recesiune de la pandemie, iar economiştii se aşteaptă ca datele din 15 ianuarie să arate o a doua contracţie consecutivă în ultimul trimestru din 2023.

Ameninţarea cu greva a angajaţilor din transportul ferovier, protestele violente ale fermierilor furioşi şi incertitudinea cu privire la impactul remanierii bugetare de la Berlin, după o hotărâre judecătorească şocantă, au pus şi mai mult ţara în dificultate.

Datele comerciale au fost ceva mai pozitive. Exporturile au crescut cu 3,7% faţă de octombrie, cel mai mare salt lunar din ultimii peste un an şi jumătate.

În timp ce perspectivele de revenire la o creştere susţinută în acest an sunt sumbre - Bundesbank anticipează o creştere totală de doar 0,4% - prăbuşirea economică ar putea cel puţin ajuta la revenirea inflaţiei la ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene. Preţurile de consum germane publicate săptămâna trecută au arătat un salt de 3,8% în decembrie, deşi a fost mai puţin decât anticipau economiştii.