Un document cu amendamente la „Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii României pe termen lung”, prin care mai mulţi parlamentari PSD vor eliminarea obligativităţii aderării la Pilonul II de pensii private, a circulat luni în spaţiul public şi a creat noi discuţii şi reacţii.

„Se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în sensul eliminării obligativităţii de aderare la un fond de pensii”, se arată în document.

La Bursa de Valori Bucureşti, toţi indicii erau în scădere la ora redactării acestui material, de la 0,5% (BETAeRO) la 1,6% (BET-FI). Din prima ligă bursieră (BET), care scădea cumulat cu 1,1%, toţi cei 20 de emitenţi erau pe minus, cele mai accentuate scăderi fiind la Banca Transilvania (2,2%), Fondul Proprietatea (2%) şi Sphera Franchise Group (1,5%).

La finalul lunii martie 2023 existau înscrise în Registrul Electronic al Autorităţii de Supraveghere Financiară şapte fonduri de pensii private Pilon II, acestea fiind cei mai mari investitori de la Bursa de la Bucureşti. Probabil la sumele mari care intră lunar din partea participanţilor se uită şi guvernanţii.

Valoarea activelor financiare ale celor şapte fonduri de pensii administrate privat, cu peste 8 milioane de participanţi, a fost de 103,2 mld. lei la finalul lunii martie 2023 în creştere cu 15,46% faţă de luna martie 2022 şi cu 7% faţă de decembrie 2022.

Potrivit documentului neasumat de PSD şi transmis guvernului, participanţii la sistemul de pensii private ar putea astfel să ceară în scris până la finele lunii martie 2024 dacă vor sau nu să rămână în sistem sau să primească doar pensia de stat.

„Valoarea activului personal existent în contul participanţilor care nu şi-au exprimat opţiunea de a rămâne în fondul de pensii unde figurează în evidenţă, până cel târziu la data de 31 martie 2024, rămâne în administrarea fondului”, apare în document.

De asemenea, propunerea prevede ca o persoană să devină participant doar dacă semnează din proprie iniţiativă un act de aderare individual. „Persoanele care nu îşi exprimă opţiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidenţe rămân asigurate în sistemul public de pensii.”

Pe de altă parte, din document reiese că unul dintre motivele înaintării acestor amendamente este scăderea randamentelor celor şapte fonduri în luna martie, care a fost însă recuperată în lunile următoare.

„Ratele de rentabilitate la cele şapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat uşoare tendinţe de scădere la finele lunii martie 2023 faţă de finele lunii martie 2022 prezentate în tabelul de mai jos”, apare în document.

Contribuţia medie pe participant la finele lunii martie 2023 a fost de 249 lei/participant în creştere faţă de 31 decembrie 2022 cu 12 lei/participant faţă de finele anului precedent, în timp ce valoarea medie a unui activ financiar pe participant deţinut la fondul de pensii administrate privat a fost de 12.838 lei/participant, „ceea ce evidenţiază un raport între valoarea activului financiar şi contribuţia participantului cu mult inferior peste nevoie participanţilor în caz de plată a activului net pentru situaţii de pensionare, invaliditate şi deces”.

Participanţii la fondurile de pensii administrate privat au fost obligaţi iniţial prin Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat să contribuie obligatoriu iniţial cu un procent de 2% din valoarea contribuţiei sociale de 25%. De la 1 ianuarie 2018, contribuţia obligatorie a devenit 3,75%.

„Riscurile asumate de participanţi în astfel de situaţii sunt inclusiv cele de diminuare a valorii activului net. La Pilonul I de pensii riscurile participanţilor la fondul de pensii administrate de Stat sunt mult diminuate ca urmare a faptului că toate plăţile de contribuţii efectuate de către beneficiari sunt garantate de stat iar prin facilitarea opţiunii de aderare a participanţilor la Pilonul I sau Pilonul II de pensii, participanţii ar putea să îşi realizeze un management corespunzător atât din perspectiva managementului riscurilor cât şi din perspectiva creşterii valorii plăţii activelor nete în situaţii de pensionare, invaliditate şi deces”, mai scriu parlamentarii.