„Un angajat dintr-un oraş mare nu mai poate să stea pe 2.500 de lei (500 de euro) pe lună dacă plăteşte şi chirie. Salariul mediu este nivelul de unde ar trebui să înceapă discuţiile în oraşele mari“

 În Bucureşti şi Cluj, salariul mediu net trece de 1.000 de euro lunar, iar în Timişoara urcă peste 900 de euro.

În oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Timişoara, unde rata şoma­jului este redusă, şansele de recrutare sunt cu atât mai mici cu cât oferta salarială este mai aproape de salariul minim, iar companiile ar trebui să îşi ajusteze oferta salarială în funcţie de diferenţele regionale.

„Cu cât eşti mai aproape de salariul minim şansele de a recruta sunt mai mici în oraşele mari precum Bucureşti sau Cluj-Napoca. Pro­babil salariul mediu este cel de unde putem discuta în oraşele mari. (...) Generaţia nouă are de plătit chirie, iar pe măsură ce costul vieţii creşte, nu mai poţi să stai pe un salariu de 2500 de lei pentru a plăti şi o chirie, jumătate din salariu se duce pe chirie, practic nu prea poţi să mănânci. Este imposibil să trăieşti cu 2500 de lei dacă plăteşti şi chirie“, a spus Bog­dan Badea, CEO al ejobs, platformă de recru­tare, în cadrul emisiunii ZF Meeting Office.

Bucureştiul avea o rată a şomajului de 1% în ianuarie, judeţul Timiş de 0,8% iar judeţul Cluj de 1,2%, potrivit datelor de la Statistică. În Bucu­reşti câştigul salarial mediu net era de 5.517 lei în ianuarie anul acesta, în judeţul Cluj de 5.153 lei iar în Timiş de 4.613 lei, mai arată Statistica.

Bogdan Badea spune că vede ca trend o scădere a postării de joburi remote din partea companiilor în ultimele şase luni şi o creştere spectaculoasă pe partea celalaltă, oamenii vor să muncească remote.

„Avem 6-7% joburi remote din total joburi postate şi 14-15% din aplicări se duc către ele. Pe remote este un interes major, com­paniile care postează joburi remote câş­tigă. Tinerii din oraşe mici sunt fericiţi că au joburi remote pentru o companie cu sediul cen­tral la Bucureşti, Cluj, Timişoara, dar că pot munci de acolo. Pe IT mulţi programatori s-au mutat chiar pe zona rurală“, a mai spus el.

Atâta timp cât într-un oraş mare rata şomajului este 1%, este o piaţă a angajatului şi nu a angajatorului, iar companiile trebuie să aibă toate datele pentru a înţelege diferenţele regionale şi să ajusteze politica salarială.

„De fapt sunt generaţii care au schimbat comportamentul profesional, sunt multe date care trebuie coroborate ca să înţelegi dife­renţele regionale şi datele legate de nivelul de şomaj. Trebuie să iei toate datele şi să ajustezi politica salarială să vii cu o propunere onestă şi tentantă. (...) Este o piaţă a angajatului atâta timp cât ai şomaj de sub 1%“, a spus Sergiu Oprescu, Alpha Bank, în cadrul emisiunii Meeting Office. El a mai spus că dacă înainte angajatul pleca de la banca A la banca B, astăzi vedem o mare parte din angajaţi ieşind în afara sistemului bancar, băncile se auto­ma­tizează, digitalizează, reţeaua de sucursale a fost optimizată, există un trend de reducere a numărului de angajaţi, potrivit lui.

În 2008, sistemul bancar era la vârf ca nu­măr de sucursale şi angajaţi, cu 71.000 de locuri de muncă active la acea dată. În 2022, datele arată că în întregul sistem bancar mai lucrează aproape 52.000 de oameni pe un trend care a continuat să fie de scădere şi după ce efectele crizei financiare din 2008 s-au estompat.

O provocare în a găsi angajaţi specializaţi este şi în energie, companiile găsesc tot mai greu angajaţi. Corneliu Bodea, fondatorul Adrem, declara că a dezvoltat propria acade­mie, unde pregăteşte personal.

„Noi lucrăm cu un tip de personal foarte specializat în energie, şcolile nu mai produc astfel de specialişti, nu mai vrea nimeni să lucreze în acest domeniu, este o meserie grea, dificilă. Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcţie care găseşte personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât şi a specialiştilor cu studii superioare. Gradul de retenţie este de 20%, din 10 persoane 2-3 rămân în companie. Este o luptă continuă, una din preocupările majore pe care le am ca CEO“, a spus şi Corneliu Bodea, fondatorul Adrem Invest.

Indiferent de industrie, problema forţei de muncă rămâne o preocupare pentru angajatori, care afirmă la unison că vorbim în continuare de o piaţă a angajatului în România, deşi, aşa cum spune Bogdan Badea abundenţa de CV-uri din piaţă nu este neapărat un semn bun, ci arată mai degrabă spre categorii de salariaţi care caută activ să îşi schimbe locul de muncă.