Maia Sandu a câştigat al doilea mandat la preşedinţia Republicii Moldova, în urma votului de duminică, cu un scor de 55%, ajutată masiv de votul din diaspora (83% din voturile din diaspora au mers către ea). În ţară însă adver­sarul ei, Alexandr Stoianoglo, a primit 51% din voturi.

Pentru Maia Sandu dificultăţile ar putea apărea la realizarea reformelor promise, inclusiv luni, pentru că, aşa cum a arătat votul de duminică, dar şi cel de la referendumul de aderare la Uniunea Europeană, susţinerea populară pentru ea, în ţară, nu este la fel de mare precum cea din diaspora. Iar protestele locale, care ar putea apărea ca formă de rezistenţă la reforme şi la aderarea la Uniunea Europeană, vor fi, dacă vor fi, în ţară şi nu la Bruxelles sau la Paris.

Alegerile din această toamnă, deşi importante, au fost doar un preambul al alegerilor legislative care ur­mează în vara lui 2025. Asemenea preşedintelui român, preşedintele Republicii Moldova are nevoie să aibă în spate o majoritate parlamentară puternică, pentru a putea implementa reformele şi întări parcursul european.

În acest moment, Guvernul Republicii Moldova este condus de Dorin Recean, cu orientare proeuropeană, dar nu se ştie ce va fi după legislative.